Testele PISA joacă un rol crucial în evaluarea performanțelor educaționale ale tinerilor și oferă o imagine despre cât de bine pregătiți sunt elevii pentru provocările vieții. Aceste teste evaluează nu doar competențele la anumite materii, ci și capacitatea elevilor de a aplica cunoștințele acumulate în situații reale. În acest articol, vom afla în ce constau mai exact testele PISA și vom analiza modul în care aceste evaluări pot ajuta la conturarea viitorului învățământului.
Ce sunt testele PISA
Testele PISA (Programme for International Student Assessment) reprezintă un studiu internațional coordonat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care evaluează la fiecare trei ani nivelul de cunoștințe și competențe esențiale ale elevilor în vârstă de 15 ani în trei domenii fundamentale: citire/lectură, matematică și științe.
Pe lângă domeniile principale de evaluare, testele PISA includ și componente opționale precum educația financiară și evaluarea altor competențe, precum abilitatea de rezolvare a problemelor, punând accent pe abilitățile practice și funcționale pe care elevii le-au acumulat până la finalul educației obligatorii.
Evaluarea PISA nu măsoară doar capacitatea elevilor de a reproduce cunoștințe, ci și capacitatea lor de a aplica ceea ce au învățat în situații noi, atât în context școlar, cât și în viața reală. Rezultatele oferă țărilor participante un instrument important pentru evaluarea și îmbunătățirea sistemelor educaționale, permițând comparații internaționale și identificarea factorilor care influențează performanța elevilor.
Cum au apărut testele PISA
Testele PISA au apărut din necesitatea comparării și evaluării sistemelor educaționale la nivel internațional. OCDE a lansat evaluarea PISA în 2000 și de atunci a implicat peste 100 de țări și aproximativ 3.700.000 de elevi din întreaga lume.
PISA are standarde tehnice riguroase, astfel că există anumite criterii ce trebuie îndeplinite pentru ca o țară să participe la evaluare. De exemplu, doar elevii în jurul vârstei de 15 ani pot participa la acest test. Mai exact, PISA evaluează elevii care au vârsta cuprinsă între 15 ani și 3 luni și 16 ani și 2 luni la începutul perioadei de evaluare, plus sau minus o variație permisă de 1 lună. Aceștia trebuie să fie înscriși într-o instituție de învățământ în cel puțin clasa a 7-a, indiferent de tipul de instituție de învățământ și indiferent dacă au fost înscriși în învățământ cu normă întreagă sau cu frecvență redusă.
De asemenea, cel puțin 85% dintre școli și 80% dintre elevi trebuie să participe, pentru ca rezultatele să fie considerate valide. Orice țară poate participa la evaluarea PISA, cu condiția să respecte standardele tehnice și operaționale stabilite de OCDE și să își asume costurile participării.
Cum sunt selectate școlile participante și elevii?
Selecția școlilor și a elevilor pentru testele PISA se realizează printr-un proces complex și riguros. În primul rând, este important de știut că școlile sunt selectate în mod aleatoriu din întreaga bază de date națională de instituții de învățământ, din toate zonele geografice și mediile socio-economice. Școlile sunt grupate pe categorii precum mediul urban/rural, tipul de instituție, nivelul socio-economic, pentru a asigura o reprezentare echilibrată.
Mai întâi sunt selectate școlile, apoi în fiecare școală sunt aleși aleatoriu elevii care corespund criteriilor de vârstă. Deși participarea este voluntară, este important ca fiecare școală și elev selectat să participe pentru a asigura integritatea și acuratețea rezultatelor. Validitatea rezultatelor depinde de o rată ridicată de participare. Pentru ca școlile să primească un raport PISA la nivel de școală, trebuie să participe minim 80% dintre elevii eșantionați din școală.
Care sunt beneficiile testelor PISA?
Testele PISA reprezintă un instrument valoros pentru evaluarea performanțelor educaționale ale tinerilor și pentru îmbunătățirea sistemelor de învățământ, astfel încât acestea să fie mai eficiente și mai relevante în viitor.
Aceste teste oferă o imagine clară asupra capacității elevilor de a aplica cunoștințele în situații reale, nu doar de a le memora. Pe de o parte, chestionarele PISA oferă elevilor perspective importante despre propriile capacități și potențial. Iar pe de altă parte, permite țărilor să identifice punctele slabe ale sistemelor lor educaționale și să inițieze reforme pentru îmbunătățire.
Un avantaj major al testelor PISA este comparabilitatea internațională. Rezultatele lor permit compararea performanțelor educaționale din diferite țări și evidențierea politicilor eficiente care pot servi drept model. De asemenea, aceste teste pot evidenția impactul factorilor socio-economici asupra performanței elevilor și pot fi un punct de pornire pentru implementarea unor politici care să reducă inegalitățile în accesul la educație.
Un alt beneficiu este monitorizarea progresului. Prin participarea periodică la PISA, țările pot evalua efectele reformelor implementate și pot ajusta strategiile pentru a atinge obiectivele dorite.
Nu în ultimul rând, testele PISA atrag atenția asupra calității educației, iar acest lucru poate iniția discuții constructive și poate urgenta aplicarea unor măsuri pentru implementarea unui sistem de învățământ mai eficient.
În general, testele PISA pot fi văzute ca o predicție a performanțelor viitoare. Conform OECD, studiile din Australia, Canada, Danemarca și Elveția au demonstrat că elevii cu rezultate mai bune la PISA continuă să înregistreze progrese mai rapide în abilitățile de calcul și după absolvirea școlii obligatorii, comparativ cu colegii lor care au avut performanțe mai slabe în aceste teste.
De asemenea, participanții cu performanțe ridicate sunt mai puțin susceptibili de a deveni NEET (Neither in Employment, Education or Training), adică să nu fie angajați, înscriși într-un program educațional sau implicați în activități de formare profesională.
Ce presupun testele PISA?
PISA se concentrează pe evaluarea performanței elevilor la matematică, lectură și știință pentru a determina ce știu și ce pot face elevii cu ce au învățat la școală, respectiv dacă pot folosi cunoștințele dobândite în viața reală și în societate.
De asemenea, PISA colectează și alte informații valoroase despre atitudinile și motivațiile elevilor și urmăresc să vadă cum gândesc elevii. Prin testele PISA se evaluează abilitățile tinerilor de rezolvare a problemelor, creativitatea și comunicarea în lumea modernă, explorând permanent noi modalități de testare, precum competențele digitale și gândirea critică.
Așa cum este specificat și pe site-ul oficial al OECD : ”PISA nu prescrie și nu promovează nici un curriculum și nici nu este constrâns de necesitatea de a găsi un numitor comun.” Acest lucru înseamnă că prin testele PISA nu se impune țărilor un anumit mod de predare sau un curriculum școlar și nici nu se urmărește găsirea unei metode standard de educație pentru toate țările. Testele PISA doar măsoară rezultatele, nu prescriu și metodele de a le obține.
Testele PISA în România
România a participat la evaluările PISA începând cu anul 2006, ciclurile de participare fiind PISA 2006, PISA 2009, PISA 2012, PISA 2015, PISA2018 și PISA2022. În anul 2021, evaluarea PISA a fost amânată pentru 2022 din cauza pandemiei.
Rezultate teste PISA în România
Conform datelor de pe site-ul statista.com, următoarele rezultate au fost înregistrate pentru România în perioada 2006-2022:
Așa cum se observă în imagine, în 2022, România a înregistrat o scădere a rezultatelor PISA la categoria matematică și o ușoară creștere la categoria științe față de cele din 2018. Cele mai scăzute rezultate la testul PISA au fost înregistrate în 2006 cu un scor de alfabetizare de citire de 396, în timp ce cele mai bune rezultate au fost realizate în 2012.
Iată câteva date importante în ceea ce privește rezultatele testelor PISA în 2022 în România, conform Raportului Național:
- La matematică, tema principală a PISA 2022, România a înregistrat 428 de puncte, comparativ cu o medie de 472 de puncte în țările OCDE.
- La lectură, scorul țării noastre a fost de 428 de puncte, comparativ cu o medie de 476 de puncte în țările OCDE.
- Rezultatele medii din 2022 au fost aproximativ aceleași ca în 2018 la matematică, lectură și știință.
- În România, 51% dintre studenți au atins cel puțin nivelul 2 de competență în matematică, semnificativ mai puțin decât media de 69% în țările OCDE. Nivelul 2 de competență înseamnă că acești elevi pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic.
- Aproximativ 4% dintre studenții din România au avut performanțe superioare la matematică, ceea ce înseamnă că au atins nivelul 5 sau 6 la testul PISA la matematică (comparativ cu media OCDE de 9%). Elevii care se află la nivelul 5 sau 6 înseamnă că pot modela matematic situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor pentru a le rezolva.
- În România, băieții și fetele au avut performanțe similare în medie la matematică, iar la citire fetele au depășit băieții cu 26 de puncte. La nivel global, la matematică, băieții au depășit fetele în 40 de țări și economii, fetele au depășit băieții în alte 17 țări sau economii și nu a fost găsită nicio diferență semnificativă în celelalte 24. La citire, fetele, în medie, au obținut scoruri peste băieți în aproape toate țările și economiile care au participat la PISA 2022 (79 din 81).
Pentru îmbunătățirea rezultatelor foarte slabe la testele PISA, Ministerul Educației a inclus câteva noi măsuri în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, și anume:
- Standardizarea evaluărilor naționale – Nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic, prin teste online, corespunzătoare fiecărui nivel și fiecărei clase. Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională, conform standardelor de alfabetizare funcționale și corelate cu profilul absolventului.
- Formarea dedicată a cadrelor didactice – Va fi înființat un Program național de formare a cadrelor didactice, în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.
- Creșterea numărului burselor școlare și a cuantumului acestora, ca formă de sprijin al progresului școlar în fiecare clasă.
- Programul „Învățare remedială” – Sprijin pentru elevii cu dificultăți de învățare sau care înregistrează decalaje în învățare prin suport suplimentar, personalizat, din partea cadrelor didactice, acestea putând fi realizate de unitățile de învățământ preuniversitar în parteneriat cu organizațiile non-guvernamentale.
- Primă de instalare neimpozabilă egală cu 5 salarii minime brute pe țară cu condiția asumării unei perioade minime de 5 ani școlari, acordată personalului didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unități de învățământ aflate în zone defavorizate.
- Creșterea cu 25% a costului standard pentru beneficiarii primari din unități de învățământ considerate a fi defavorizate.
Menționăm că următorul ciclu de testare PISA va fi în 2025, iar România va fi una din țările participante. Pentru PISA 2025, științele reprezintă domeniul principal, iar domeniul inovator este „Învățarea în lumea digitală” (LDW). Pe lângă domeniile principale și cel inovator, PISA oferă și evaluarea unui domeniu opțional, care, pentru PISA 2025, este limba străină, respectiv limba engleză.
Pentru prima dată, România va participa, în cadrul PISA 2025 la testele de opțiuni internaționale și anume la: Chestionarul TIC pentru elevi, Chestionarul pentru părinți, Chestionarul pentru profesorii de științe, Evaluarea la Limbă străină – Engleză, Chestionarul pentru profesorii de limba engleză.
Model Test PISA. Cum arată un test PISA
Vă prezentăm mai jos modele pentru testele PISA la cele trei materii principale, pentru a vă face o idee despre subiectele pe care le au elevii de rezolvat.
Model test PISA Limba Română
Iată scenariul ”Forumul-Puișor” care a fost dat la evaluarea din 2018 la materia citire/lectură:
În itemul următor, elevul trebuie să se oprească asupra postării lui Ivana_88 și să înțeleagă semnificația literală a mesajului. Elevul trebuie să combine parafraza la întrebarea inițială a lui Ivana_88 (Este bine să administrezi aspirină unui pui?) cu variantele din item. Acesta nu reprezintă un simplu item care se referă la „accesarea și extragerea de informații dintr-un text” întrucât nu există o corespondență cuvânt cu cuvânt între variantele itemului și stimul.
Răspunsul corect este (A) Dacă poate da aspirină unui pui rănit.
Pentru itemul următor, elevul trebuie să înțeleagă postarea lui Ivana_88 la un nivel mai profund decât în cazul itemului 1. Elevul trebuie să depășească informația prezentată în mod literal în postare (Nu pot ajunge la veterinar înainte de luni și nu răspunde la telefon) și întregul context al postării pentru a identifica răspunsul corect.
Răspunsul corect este (C) Pentru că vrea să-și ajute puiul cât mai repede. Elevul face inferența următoare: dat fiind că puiul are dureri mari și nu poate primi un răspuns rapid pe alte căi (mersul la veterinar sau contactarea telefonică a acestuia), Ivana_88 face postarea pe forum.
În exemplul de mai jos, elevul trebuie să completeze tabelul prin selectarea butonului Da/ Nu pe fiecare rând. Solicitarea este de a identifica dacă fiecare postare de pe forum este relevantă pentru subiectul în discuție. Elevul trebuie să înțeleagă semnificația literală a fiecărei postări și apoi să reflecteze asupra conținutului și a modului în care se raportează la subiectul principal – Administrarea de aspirină la pui. Pentru a primi credit la acest item, elevul trebuie să bifeze corect pe toate cele 5 rânduri.
Răspunsurile corecte sunt: DA; DA; NU; NU; DA
Itemul din exemplul de mai jos îi solicită elevului analizarea elementelor de calitate și de credibilitate din postările lui NellieB79, Monie, Avian_Deals și Frank. În primul rând, elevul trebuie să aibă în vedere reprezentarea informației literale din fiecare postare și apoi să se gândească la elementele pertinente pentru răspunsul adecvat la întrebarea Ivanei_88. Acesta este un răspuns deschis, codificat de un codificator uman. Pentru acest item, elevul poate alege orice variantă, cu excepția Avian_Deals. Va obține credit dacă oferă unul dintre elementele de mai jos care arată de ce selecția operată este credibilă.
Model test PISA la Matematică
Iată modelul de test la matematică din 2022 care poate fi găsit online AICI>>>
Scenariul este următorul: Tania intenționează să achiziționeze o mașină nouă și vrea să știe cât o va costa achiziționarea și utilizarea mașinii în primul an, folosind un estimator de costuri online:
Testul îi întreabă pe elevi ce mașină ar costa-o cel mai puțin pentru a o cumpăra și folosi în primul an?
Următoarea întrebare este dacă Tania decide să cumpere mașina D și să o revândă după trei ani, în condiție excelentă, care va fi prețul aproximativ de revânzare al mașinii?
Model test PISA la Științe
Vă prezentăm în continuare un exemplu de test PISA la Științe care a fost dat la evaluarea din 2018:
Exemplu 1: Item simplu cu alegere multiplă:
CARIILE
Bacteriile care trăiesc în gura noastră duc la apariţia cariilor dentare. Problema cariilor există încă din anii 1700, când zahărul a devenit accesibil datorită dezvoltării industriei trestiei de zahăr. În prezent, se ştiu multe lucruri despre carii, de exemplu:
- Bacteriile care determină apariţia cariilor se hrănesc cu zahăr;
- Zahărul se transformă în acid;
- Acidul deteriorează smalţul dinţilor;
- Periajul dinţilor previne apariţia cariilor
Întrebare: Care este rolul bacteriilor în apariţia cariilor dentare?
- Bacteriile produc smalţ.
- Bacteriile produc zahăr.
- Bacteriile produc minerale.
- Bacteriile produc acid
Exemplul 2: Item simplu cu alegere multiplă
Graficul de mai jos arată consumul de zahăr şi numărul de carii din diferite ţări. Fiecare ţară este reprezentată de un punct pe grafic.
Dintre următoarele afirmaţii, care se bazează pe datele furnizate de grafic? A. În unele ţări, oamenii îşi perie dinţii mai frecvent , decât în alte ţări. B. Dacă se mănâncă mai puţin de 20 de grame de zahăr pe zi, cu siguranţă nu vom avea carii. C. Cu cât oamenii mănâncă mai mult zahăr, cu atât mai mult riscă să formeze carii. D. În ultimii ani procentul cariilor a crescut în numeroase ţări. E. În ultimii ani, consumul de zahăr a crescut în numeroase ţări.
Exemplul 3: Item complex cu alegere duală sau cu răspuns scurt
Într-o ţară numărul cariilor pe persoană este crescut. Se poate răspunde la următoarele întrebări privind cariile în această ţară prin intermediul experimentelor ştiinţifice? Încercuiţi „Da” sau „Nu” pentru fiecare întrebare.
| Se poate răspunde la această întrebare despre carii cu ajutorul experimentelor ştiinţifice? | Da sau Nu? |
| Ar trebui să existe o lege care să oblige părinţii să dea picături de fluor copiilor lor? | Da/ Nu |
| Care ar fi efectul asupra cariilor dacă s-ar adăuga fluor în apa curentă? | Da/ Nu |
| Cât ar trebui să coste o vizită la dentist? | Da/ Nu |
Exemplul 4: Item cu răspuns deschis
Dentiştii au constatat, că există mai multe carii pe suprafaţa de masticare a dinţilor decât pe suprafeţele interioare şi exterioare.
De ce cariile se găsesc mai frecvent pe suprafeţele de masticare ale dinţilor? ……………………………………………………………………………………………….
Așadar, testele PISA sunt mai mult decât niște simple examene – ele ne ajută să înțelegem cum învață elevii și cât de bine sunt pregătiți pentru provocările reale ale vieții. Aceste teste oferă informații valoroase despre ce funcționează bine în educație și unde mai este loc de îmbunătățiri. Rezultatele lor pot ghida profesorii, părinții și decidenții politici să creeze un sistem de învățământ mai echitabil și mai eficient. În final, testele PISA contribuie la un obiectiv comun: asigurarea unui viitor mai bun pentru toți elevii, indiferent de unde provin.
