Skip to main content

Ziua Învățătorului este o ocazie specială de a-i sărbători pe acei oameni care ne-au îndrumat pașii în primii ani de școală, ne-au modelat mințile și ne-au influențat viața într-un mod semnificativ. Ziua Învățătorului este o oportunitate excelentă de a ne aminti de educatorii care ne-au încurajat și susținut, ne-au învățat și motivat, punându-și amprenta pe formarea noastră ca indivizi. În această zi este important să ne facem timp să le spunem „Mulțumesc” tuturor dascălilor excepționali pe care îi cunoaștem!

Și pentru că fiecare dintre noi are în minte un învățător care a avut un impact pozitiv asupra educației sale, îți oferim în acest articol câteva idei de urări simple, dar pline de emoție pe care le poți folosi de Ziua Învățătorului. De asemenea, îți vom spune când s-a stabilit Ziua Învățătorului și care este diferența între această zi și Ziua Profesorului sau Ziua Educației!

Când este Ziua Învățătorului?

Data de 5 iunie este declarată oficial Ziua Învățătorului prin Legea nr. 289 din 29 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 749 din 5 noiembrie 2007.

Conform art.1 și 2 din această lege:

”Se instituie Ziua Învăţătorului, manifestare festivă educaţională, cu caracter naţional, apolitic şi cultural, organizată anual pe data de 5 iunie. Ziua Învăţătorului va fi sărbătorită în toate unităţile de învăţământ de stat, particulare şi confesionale din sistemul românesc, iar Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi alte instituţii abilitate ale statului vor acorda, cu ocazia acestei zile premii, distincţii, medalii şi titluri onorifice cadrelor didactice şi elevilor, pentru merite deosebite.”

Cum a apărut și cum a fost stabilită Ziua Învățătorului?

Ziua Învățătorului a fost stabilită pe 5 iunie pentru a coincide cu data de naștere a dascălului Gheorghe Lazăr, cel care este considerat întemeietorul învățământului modern românesc.

Inițiativa de a institui sărbătorirea Zilei Învățătorului aparține unui grup de 70 de parlamentari care au inițiat în 2007 un proiect legislativ în acest sens. Conform edupedu.ro, în expunerea de motive, aceștia au menționat faptul că „drumul României în Europa trece, invariabil, prin școală”, subliniind astfel importanța acordată educației, un domeniu care „ne mai reprezintă cu onoare în exterior”. Prin urmare, Ziua Învățătorului este concepută ca un moment de reflecție asupra sistemului educațional și a cadrelor didactice, oferind o oportunitate de a manifesta recunoștința față de contribuția lor. Alegerea zilei de 5 iunie, data nașterii „fondatorului învățământului în limba națională în Țara Românească” – Gheorghe Lazăr, nu a fost întâmplătoare.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat la 20 iunie 2007 și de Camera Deputaților la 9 octombrie 2007.

Cine a fost Gheorghe Lazăr

Pictura cu Gheorghe Lazar întemeietorul primei școli românești
Sursa foto: Wikipedia.org

Gheorghe Lazăr a fost o figură remarcabilă în istoria educației românești, fiind cel care a înființat prima școală românească, în anul 1818.

El s-a născut la 5 iunie 1779 în Avrig, un sat situat la 25 de kilometri de Sibiu, pe drumul spre Brașov, așezare documentată încă din 1364. Părinții săi, Gheorghe și Maria Lăzăroaie, erau țărani înstăriți, care își doreau, asemenea multor locuitori ai vremii, ca fiul lor să devină preot în sat.

Gheorghe Lazăr a început școala primară la Avrig, avându-l ca dascăl pe Ioan Barac, cu care avea să rămână în legătură pentru mulți ani. Demonstrându-se un elev eminent, a fost încurajat să-și continue studiile la Gimnaziul Piariștilor din Cluj, pe care l-a absolvit în 1806.

Datorită performanțele sale academice extraordinare, după obținerea bacalaureatului la Cluj, Lazăr primește o bursă plătită de Biserica Ortodoxă pentru a studia la Viena cu scopul de a urma o carieră ecleziastică.

Având o minte deschisă, curioasă și aplecată spre cunoaștere, la Viena s-a îndepărtat de rigiditatea educației religioase, studiile sale îndreptându-se către filozofie, istorie și matematică. Acolo a publicat o serie de articole pedagogice în care și-a exprimat ideile despre gândirea liberă și admirația pentru valorile democratice.

Întors în țară, Gheorghe Lazăr a fost hirotonisit arhidiacon și a obținut un post la Școala teologică ortodoxă. Acolo a încercat să tipărească mai multe lucrări pedagogice în limba română, însă fără prea mult succes deoarece a întâmpinat multe piedici. În special episcopul Vasile Moga, care susținea învățământul în limba slavonă, a împiedicat activitatea culturală a lui Lazăr și a susținut deschiderea unui proces disciplinar împotriva sa.

La sfârșitul anului 1815, guvernatorul Transilvaniei l-a demis pe Gheorghe Lazăr din funcție și l-a plasat sub supravegherea autorităților polițienești. În 1816, Lazăr a plecat la București, unde și-a câștigat traiul oferind lecții particulare de inginerie practică și alte materii.

În această perioadă se conturează o viziune din ce în ce mai clară în mintea sa, și anume să înființeze prima școală în limba română. Cu multe eforturi, a reușit să obțină sprijin și să lanseze această școală în 24 martie 1818, marcând astfel un moment de referință în educația românească.

Deși și-a început activitatea într-un local impropriu din centrul capitalei, la Sfântul Sava, iar eleviii săi erau băieți de mici meseriași, târgoveți și dascăli, curând noua instituție s-a transformat într-un adevărat centru de răspândire a culturii românești.

Școala de la Sfântul Sava este cel mai vechi institut educațional din București cu predare în limba română.

În timpul Revoluției de la 1821, Gheorghe Lazăr i s-a alăturat lui Tudor Vladimirescu împreună cu elevii săi, contribuind la consolidarea taberei de la Cotroceni și instruirea pandurilor în manevrarea armelor și tehnicilor de autoapărare. Documentele istorice atestă activitatea deosebit de importantă a lui Gheorghe Lazăr în domeniul ingineriei, cu lucrări notabile precum ridicarea topografică a Moșiei Obislavu și a Moșiei Fântânele. El a avut o contribuție semnificativă la evenimentele revoluționare, dar din această cauză a devenit ținta persecuțiilor autorităților.

Afectat de aceste persecuții politice, Gheorghe Lazăr s-a întors în Ardeal, în satul său natal, unde a murit bolnav, pe 17 septembrie 1823. Înmormântat în curtea bisericii ortodoxe din Avrig, lângă casa unde s-a născut, mormântul său a fost reamenajat de Școala militară de ofițeri de infanterie din Sibiu în anul 1934, în semn de recunoaștere a contribuției sale la istoria României.

Care era proiectul organizare a învățământului românesc propus de Gheorghe Lazăr

Proiectul de organizare a învățământului românesc propus de Gheorghe Lazăr, cunoscut și sub numele de „Înștiințarea”, a fost un document esențial în evoluția educației în România. Acest proiect a fost prezentat de dascăl la inaugurarea primei școli naționale românești, în 1818, și conținea o structură organizatorică în patru trepte sau „tagme”.

În prima treaptă, pentru începători, se preda scrisul și cititul, elementele de religie, gramatică și aritmetică.

A doua treaptă, de nivel gimnazial, includea studierea gramaticii și sintaxei, poetica și mitologia, geografia lumii și retorica, precum și istoria națională. Treapta a treia implica studii mai avansate în matematică, geografie și arhitectură.

Ultima treaptă, destinată specializării în domenii precum inginerie, drept și teologie, completa sistemul de învățământ propus de Lazăr.

Acest proiect a fost un pas semnificativ în direcția modernizării învățământului și a promovării limbii române ca limbă de predare în școli.

Evoluția învățământului românesc după Gheorghe Lazăr

Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a condus inițierea inițierea construcției unui sistem educațional național, proces care s-a desfășurat pe toată perioada secolului XIX-lea. Au apărut și s-au dezvoltat școli elementare, gimnazii, colegii, pensioane și universități.

Una dintre cele mai mari contribuții la dezvoltarea învățământului românesc a fost cea a lui Spiru Haret și Constantin Angelescu, ambii Miniștri ai Învăţământului în diverse mandate. .

Spiru Haret a elaborat în anii 1898-1899 legile învăţământului, prin care se acorda învăţătorilor şi profesorilor un statut deosebit. Conform concepţiei lui Spiru Haret, învăţământul reprezenta un instrument fundamental pt. formarea, educarea şi progresul naţiunii. Constantin Angelescu a ajutat la dezvoltarea învăţământului, prin construirea a peste 7000 de şcoli, în special în mediul rural.

Cu toate acestea, accesul la învățământul superior era limitat din cauza cerințelor materiale.

După crearea României Mari, în 1918, integrarea sistemelor educaționale a fost o provocare majoră. Învățământul primar a devenit obligatoriu și gratuit pentru toți cetățenii, dar analfabetismul a rămas o problemă, în special printre segmentele mai în vârstă ale populației.

După cel de-al Doilea Război Mondial, în 1948, regimul comunist proaspăt instalat la putere a introdus ”reforma învățământului”, care includea un sistem de învățământ bazat pe ideologie și propagandă, după modelul sovietic. Această ”reformă” a afectat puternic învățământul românesc, însă în perioada 1965-1975, s-au făcut eforturi mari pentru eliminarea ideologizării excesive. S-a încercat promovarea tradițiilor naționale, dar și studiul limbilor străine și al științelor exacte, precum și alinierea la standardele occidentale. Analfabetismul a fost eliminat, iar educația până la nivel liceal sau profesional a devenit obligatorie și gratuită. Din păcate, în perioada ceaușistă, învățământul românesc a înregistrat din nou un regres semnificativ, pe care multiplele reforme de după Revoluția din 1989 încearcă să-l depășească.

Citește și: Cine a inventat școala?

Ziua Învățătorului este zi liberă?

Înainte de 2023, Ziua Învățătorului se sărbătorea la școală, prin diverse manifestări specifice, altele decât predarea obișnuită de lecții.

Începând cu anul 2023, când a fost semnat un nou contract colectiv de muncă unic la nivel de învățământ preuniversitar, Ziua Învățătorului, marcată anual în  5 iunie, a fost declarată zi nelucrătoare pentru personalul din învățământ. Astfel, elevii și cadrele didactice din învățământul preuniversitar nu merg la școală în această zi specială.

Care este diferența între Ziua Învățătorului, Ziua Profesorului și Ziua Educației?

Femeie care arată copiilor ceva în carte
Sursa foto: Unsplash.com

Ziua Mondială a Educației sau Ziua Profesorului este organizată în parteneriat cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), UNICEF și Internaționala Educației (IE).

Această zi este organizată anual pe 5 octombrie pentru a sărbători toți profesorii din întreaga lume. Data nu a fost aleasă în mod întâmplător. Ea comemorează aniversarea adoptării Recomandării OIM/UNESCO din 1966 privind statutul profesorilor. Respectivul document stabilește criterii de referință cu privire la drepturile și responsabilitățile profesorilor și standardele pentru pregătirea inițială și educația ulterioară a acestora, recrutarea, angajarea și condițiile de predare și învățare.

Ziua Mondială a Profesorului este sărbătorită din 1994. Conform UNESCO, Ziua Profesorului este momentul pentru a celebra modul în care profesorii transformă educația, dar și pentru a reflecta asupra sprijinului de care au nevoie pentru a-și desfășura pe deplin talentul și vocația și pentru a regândi calea de urmat pentru profesie la nivel global.

De Ziua Mondială a Profesorului, sunt organizate evenimente în peste 100 de țări. În România, ziua de 5 octombrie este zi liberă pentru toate cadrele didactice.

Urări de Ziua Învățătorului

Profesoară cu ochelari la clasă
Sursa foto: Pexels.com

Dacă ai și tu un educator sau educatoare care a avut un impact pozitiv asupra educației și formării tale în primii ani de școală, de Ziua Învățătorului este o ocazie excelentă să-ți arăți recunoștința pentru acesta, adresându-i câteva cuvinte frumoase. Iată câteva idei de urări pe care le poți folosi, bineînțeles personalizându-le în funcție de cazul tău special:

1. „Mulțumesc pentru răbdare, înțelegere și dedicare! La mulți ani, doamna/domnul X, să vă bucurați de fiecare moment al vieții dumneavoastră!”

2. ”Datorită dvs. fiecare zi de școală era pentru mine o plăcere. Mulțumesc pentru ce ați făcut pentru mine. La mulți ani de Ziua Învățătorului, vă doresc tot binele din lume!”

3. ”Vă doresc să aveți o viață la fel de strălucitoare precum impactul pe care l-ați avut asupra mea/noastră. Veți fi mereu profesorul meu preferat!”

4. ”Am fost norocoasă să am o educatoare atât de minunată ca dvs. Sunteți o inspirație pentru mine, vă doresc să aveți parte de tot ce e mai bun pe lume!”

5. ”Avem nevoie de mai mulți învățători ca dvs. Sunteți cel/cea mai bun(ă)/ dedicat(ă)/minunat(ă)! Vă mulțumesc pentru tot ce faceți, vă doresc să aveți numai bucurii și împliniri.”

6. ”Ați avut multă răbdare cu mine și pentru asta vă mulțumesc din suflet. Sunteți extraordinar(ă)! La mulți ani de Ziua Învățătorului, doamna/domnul X! Vă suntem recunoscători pentru tot ceea ce faceți!”

7. ”La mulți ani de Ziua Învățătorului! Vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut pentru mine și vă doresc să aveți putere și răbdare s-o țineți tot așa! Sunteți minunată! Să nu vă pierdeți niciodată entuziasmul pentru că învățători precum dvs. fac lumea mai frumoasă. ”

8. ”La mulți ani de Ziua Învățătorului! Vă sunt recunoscătoare pentru amintirile frumoase din primii ani de școală, lecțiile dumneavoastră erau o adevărată plăcere. Vă doresc să aveți multe satisfacții și bucurii alături de elevii dvs. și o viață lungă, ca să puteți modela cât mai multe caractere puternice. Vă îmbrățișez cu drag!”

În concluzie, Ziua Învățătorului este un moment de recunoaștere și apreciere a eforturilor depuse de către toți dascălii dedicați, care au un impact profund asupra vieților noastre. Mulțumim, dragi învățători! 

Sursa articol: Wikipedia.org

Author Raluca Margean

More posts by Raluca Margean