Programul „Școala Altfel” oferă școlilor oportunitatea de a transforma învățarea într-o experiență activă și captivantă, dincolo de lecțiile tradiționale. Totuși, abordarea trebuie adaptată în funcție de nivelul de studiu: elevii din ciclul primar au nevoie de activități scurte, interactive și concrete, care să le stimuleze curiozitatea și creativitatea, în timp ce elevii din gimnaziu pot beneficia de proiecte mai complexe, care să dezvolte gândirea critică și abilitățile de colaborare.
În acest articol vom analiza diferențele dintre cele două cicluri și vom oferi sugestii practice pentru a face învățarea distractivă și relevantă pentru fiecare grupă de vârstă.
Ce este programul „Școala Altfel” și care sunt obiectivele lui
Programul „Școala altfel” este o inițiativă națională care suspendă programa clasică pentru cinci zile lucrătoare consecutive, oferind cadrul ideal pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale elevilor – acea zonă esențială a educației care rareori își găsește locul între manuale, evaluări și note.
Spre deosebire de orele tradiționale, aceste zile permit abordarea liberă a unor subiecte care contează cu adevărat în formarea copilului ca persoană: gândire critică, comunicare empatică, colaborare și rezolvare de conflicte.
Esența programului constă în transformarea învățării dintr-un proces pasiv, de absorbție a informațiilor, într-unul activ, unde elevii experimentează, colaborează și descoperă prin practică. Însă, pentru ca aceste zile să aibă impact real și să nu devină simple momente recreative, este crucial ca profesorii să conceapă activități cu obiective educaționale clare, adaptate vârstei și nivelului de dezvoltare al elevilor, care să facă legătura între experiența trăită și conceptele teoretice pe care le vor învăța pe tot parcursul anului.
Cu alte cuvinte, activitățile din „Școala Altfel” ar trebui să îmbine într-un echilibru optim utilul cu plăcutul, educația cu acțiunea pentru a respecta OBIECTIVELE fundamentale ale programului, și anume:
- Să cultive dragostea pentru învățare
- Să dezvolte competențe sociale și emoționale
- Să ofere context real și relevanță pentru cunoștințele teoretice
- Să descopere talente și pasiuni care altfel ar rămâne ascunse în rutina școlară rigidă
Este important de specificat faptul că activitățile din cadrul „Școlii altfel” sunt exemple pure de educație non-formală: structurate și intenționate ca orice lecție, dar libere de constrângerile programei rigide, permițând învățarea prin experiență directă, colaborare și explorare autonomă.
Diferențe între ciclul primar și gimnazial în contextul Școala Altfel
Deși „Școala Altfel” urmărește aceleași obiective generale pentru toate vârstele, abordarea trebuie să fie radical diferită între ciclul primar și gimnazial, deoarece aceste două grupe de vârstă (6-10 ani și 11-14 ani) sunt complet diferite din punct de vedere cognitiv și emoțional.
Dacă profesorii nu țin cont de caracteristicile specifice ale fiecărei grupe de vârstă, riscă să piardă interesul elevilor deoarece activitățile vor fi fie prea complicate și frustrante pentru cei mici, fie prea simple și plictisitoare pentru cei mari.
Caracteristici ale elevilor în ciclul primar
Elevii din ciclul primar (6-10 ani) percep lumea prin experiență senzorială directă și au o gândire concretă, ceea ce înseamnă că învățarea lor eficientă se realizează prin joc, manipulare fizică a obiectelor și activități care implică mișcarea corpului, nu doar procesarea mentală a informațiilor.
Concentrarea lor se menține natural doar 15-20 de minute pe o singură sarcină, iar necesitatea de mișcare este constantă și fiziologică. Ei înțeleg concepte abstracte doar atunci când acestea sunt „traduse” în obiecte palpabile, imagini clare și gesturi concrete: de exemplu, noțiunea de „cooperare” devine înțeleasă abia când construiesc efectiv ceva împreună, nu prin discuții teoretice despre importanța ei.
Această vârstă se caracterizează prin curiozitate spontană și entuziasm autentic, copiii bombardând adulții cu întrebări și arătând o satisfacție imensă față de activitățile care oferă rezultate vizibile pe loc. Sunt foarte emoționali, iar feedback-ul pozitiv din partea profesorilor joacă un rol esențial în construirea încrederii în propriile capacități.
Iată câteva caracteristici-cheie ale copiilor cu vârste între 6 și 10 ani, dpdv fizic, socio-emoţional şi cognitiv:
Caracteristici fizice
- Le place să alerge, să sară și sunt din ce în ce mai interesaţi de sporturile de echipă
- Le place să deseneze, să picteze
- Le place să folosească instrumente mai mici cu precizie (de exemplu să decupeze forme, să scrie litere mai clare)
- Înțeleg că obiectele au utilizări multiple și pot fi grupate în diferite categorii
- Au probleme de concentrare
Caracteristici socio-emoţionale
- Devin mai conștienți de sentimentele altora (dezvoltă empatie)
- Încep să-şi stabilizeze prieteniile — de obicei au „cel mai bun prieten” şi sunt atenți la apartenența la grup
- Încep să-şi controleze mai bine emoţiile, dar mai pot exista schimbări de dispoziţie, nemulțumiri legate de performanţe şi dorința de a fi acceptați de colegi.
Caracteristici cognitive
- Își dezvoltă capacitatea de a gândi logic, de a grupa obiecte după criterii şi de a rezolva probleme simple
- La vârsta de 8-10 ani, pot înțelege noțiuni mai abstracte precum timpul, regulile şi concepte matematice
- Pot citi cu ușurință
- Își extind vocabularul şi abilitatea de a comunica idei mai complexe
Caracteristici ale elevilor în ciclul gimnazial
Preadolescenții din ciclul gimnazial (11-14 ani) trec printr-o transformare profundă, atât fizică cât și cognitivă. Ei încep să înțeleagă diverse concepte teoretice, pot face predicții bazate pe principii generale și pot analiza relații de tipul cauză-efect. Atenția susținută crește semnificativ, permițându-le să se angajeze în proiecte mai elaborate și de durată mai lungă.
În această perioadă, grupul de prieteni devine extrem de important, iar activitățile colaborative capătă o nouă dimensiune emoțională. Copiii devin mai independenți și au opinii proprii tot mai conturate. De multe ori pot fi critici, chestionează autoritatea și au nevoie să fie auziți și luați în serios.
Iată câteva caracteristici-cheie ale copiilor cu vârste între 11 și 14 ani, din punct de vedere fizic, socio-emoţional şi cognitiv:
Caracteristici fizice
- Schimbările hormonale generează energie în exces și tensiune care trebuie canalizată constructiv prin activități fizice intense
- Au capacitatea de a susține efort fizic prelungit și intens (sunt potrivite drumeții pe distanțe lungi sau competiții sportive)
- Dezvoltarea coordonării și a abilităților motorii fine, ceea ce le permite să practice sporturi tehnice (baschet, volei, dans coregrafic), să lucreze cu instrumente și echipamente mai sofisticate sau să realizeze activități manuale de precizie (artizanat complex, robotică, experimente științifice).
Caracteristici socio-emoţionale
- Încep să-și stabilească propriile identități și să devină mai independenți de familiile lor
- Pot lega prietenii puternice și pot prefera să fie cu prietenii sau singuri, mai degrabă decât cu membrii familiei
- Pot avea perioade în care sunt posomorâți și distanți
- Pot apela la prieteni, în loc de părinți, pentru sfaturi
- Au probleme cu încrederea în sine
Caracteristici cognitive
- Au o capacitate tot mai mare de a folosi logica
- Le place să scrie povești
- Încep să vadă că problemele nu sunt doar clare și că informațiile pot fi interpretate în moduri diferite.
- De obicei, se concentrează pe prezent. Dar încep să înțeleagă că ceea ce fac acum poate avea efecte pe termen lung asupra lor
Strategii și metode pentru învățare distractivă
Învățarea distractivă presupune transmiterea cunoștințelor într-un mod interactiv, bazat pe experimentare și descoperire. Scopul este ca elevii să învețe din curiozitate și plăcerea de a explora, nu doar din obligație. Pentru ca acest proces să fie eficient, metodele și strategiile folosite devin esențiale, deoarece pot transforma o lecție obișnuită într-o experiență memorabilă, care contribuie la formarea gândirii pe termen lung.
Metode potrivite pentru ciclul primar
Profesorii ar trebui să țină cont de caracteristicile acestei grupe de vârstă (6-10 ani) și să planifice activități scurte, variate și dinamice. Fiecare activitate trebuie să aibă o componentă kinestezică clară – copiii să poată atinge, construi, mișca și experimenta fizic conceptele predate. De exemplu, activitățile hands-on, unde copiii construiesc, pictează, modelează și creează cu mâinile lor, respectă nevoia lor de mișcare și explorare tactilă.
De asemenea, este esențial ca noțiunile abstracte să fie transformate în experiențe concrete: în loc să le vorbească despre biodiversitate, profesorii ar trebui să-i ducă să observe insecte cu lupa; în loc să le spună cum trăiesc și ce caracteristici au animalele domestice, ar trebui să organizeze o excursie la o fermă.
Programul zilei ar trebui să includă momente regulate în care elevii să-și consume energia, precum jocuri de mișcare și activități în aer liber. Totuși, alternarea ritmului activităților este crucială: momentele active trebuie urmate de altele mai liniștite și trebuie acordate pauze frecvente pentru a preveni oboseala.
La final, rezultatele activităților ar trebui să fie imediate și vizibile – ceva de dus acasă, de expus, de arătat părinților.
Metode potrivite pentru ciclul gimnazial
Pentru această categorie de vârstă (11-14 ani), profesorii ar trebui să urmărească cultivarea gândirii critice și a autonomiei intelectuale. Cel mai potrivit este să le ofere elevilor provocări reale, în care aceștia pot lua decizii singuri și pot experimenta consecințele alegerilor lor într-un mediu controlat.
Este esențial să fie implicați în dezbateri pe diverse teme, în proiecte cu opțiuni multiple de abordare și poate chiar dileme morale care nu au soluții simple, toate acestea pentru a le stimula capacitatea de a analiza din mai multe perspective și de a-și argumenta propriile convingeri.
De asemenea, trebuie să se țină cont de nevoia de socializare și acceptare în grupul de prieteni/colegi, prin urmare abordarea potrivită este învățarea colaborativă în echipe.
Nu în ultimul rând, conexiunile cu lumea reală devin esențiale, astfel se recomandă vizite la companii, discuții cu profesioniști, proiecte care abordează probleme comunitare autentice. Tehnologia joacă un rol important, la fel și oferirea de alegeri și autonomie.
Exemple de activități concrete adaptate la nivel
Ideile de activități pentru Școala Altfel pot fi nenumărate, ține doar de imaginația și priceperea profesorului de a concepe programe interactive, care să atragă interesul copiilor. Nu trebuie doar bifate niște activități, este important ca acestea să aducă valoare adăugată și să contribuie la educația elevilor.
Fie că vorbim de experimente științifice, crearea de povești și organizarea de jocuri de echipă în aer liber, activitățile din Școala Altfel ar trebui să îmbine educația cu distracția și socializarea și să completeze în mod natural învățarea din clasă.
Idei pentru Școala Altfel în ciclul primar
Iată câteva idei de activități pentru Școala Altfel potrivite pentru ciclul primar:
Fabrica de povești. În cadrul acestor ateliere, elevii creează personaje din plastilină sau materiale reciclabile, apoi inventează o poveste în care le dau viață, combinând arta, limbajul și imaginația.
Ateliere de fizică. Se pot învăța concepte de fizică în ciclul primar prin intermediul unor ateliere științifice simple, vizuale și pline de surprize. Copiii pot explora forțe și mișcare construind mașinuțe simple din materiale reciclate și testându-le pe rampe. Pot descoperi magnetismul printr-un joc de „pescuit” magnetic sau pot observa gravitația lăsând diverse obiecte să cadă și măsurând timpul de cădere. Experimentele cu electricitate statică – unde firele de păr „dansează” sau confetti-ul sare pe balon – îi fascinează prin magia lor vizibilă.
Atelierele Wow Lab de fizică pentru Școala Altfel sunt concepute și prezentate de oameni de știință adevărați și pasionați. Elevii pot învăța despre densitate prin experimentul ”Turnul de lichide”, despre tipurile de energie în ”Catapulta din bezele” sau despre circuite electrice în ”Bateria din cartofi sau lămâi”.
Lecții de anatomie. Copiii sunt extrem de curioși cu privire la propriul corp, iar începând cu vârsta de 10 ani se pot organiza ateliere de anatomie pentru a le satisface această curiozitate într-un mod educativ și captivant. Prin experimente simple precum ascultarea bătăilor propriei inimi, testarea auzului sau a reflexelor într-un mod jucăuș, copiii pot înțelege mai bine cum funcționează organele, mușchii și simțurile, dezvoltând o atitudine de respect și grijă față de propriul corp.
Ateliere de chimie. Deși în clasele primare nu se învață la clasă chimia, elevii pot fi introduși în această materie prin joc. Astfel se pot organiza ateliere de creare de slime, „vulcani” din bicarbonat și oțet care erup spectaculos sau experimente cu culorile care se amestecă și se separă. În cadrul acestor ateliere, în timpul experimentelor, elevii vor primi explicații despre reacțiile chimice prezente.
Wow Lab oferă o gamă variată de experimente științifice de chimie, distractive și educative. De la crearea de „Lapte magic” și până la ”Pasta de dinți a elefantului”, copiii descoperă fenomenele științei prin joacă și experimentare directă. Fiecare activitate este gândită astfel încât să stârnească uimirea și curiozitatea.
Ateliere de astronomie. Fascinația copiilor pentru stele, planete și spațiu se leagă de curiozitatea naturală și dorința de a explora necunoscutul, iar Școala Altfel este o ocazie excelentă pentru a afla mai multe despre univers prin activități special concepute pentru această grupă de vârstă.
La Wow Lab, astronomia prinde viață prin crearea de constelații 3D cu bile de polistiren, recrearea fazelor lunii cu biscuiți Oreo sau pictarea propriului sistem solar.
Jocuri de echipă și probe amuzante în aer liber. După ce și-au pus mintea la contribuție în atelierele de știință, este timpul să punem și corpul în mișcare. Prin activități distractive precum ștafete, aruncări la țintă sau trasee motrice, elevii își pot consuma energia într-un mod constructiv.
Citește și: Idei activități Școala Altfel / Săptamâna Altfel
Idei pentru Școala Altfel în gimnaziu
Pentru adolescenți, atelierele de fizică, chimie, anatomie și astronomie trebuie adaptate nivelului lor mai ridicat de înțelegere, iar oamenii de știință de la Wow Lab exact asta au făcut. Au conceput experimente mai complexe, în cadrul cărora oferă explicații detaliate, pentru ca elevii de gimnaziu să poată învăța mai ușor concepte de fizică precum electricitate statică, inducția electromagnetică, curentul electric, forța centrigufă și centripetă, forța de frecare, elastică, Legile lui Newton și multe altele.
Lecții de anatomie. Acestea pot fi mai complexe, de exemplu copiii pot construi modele de celule, organe și sisteme: inima, plămâni, rinichi, mână, musculatură striată sau sistemul digestiv. De asemenea, pot învăța prim-ajutor practic inclusiv resuscitare cardio-pulmonară pe manechine.
Atelier de chimie alimentară și cosmetică. Pentru copiii mai mari de 12 ani, atelierele de chimie alimentară și cosmetică de la Wow Lab sunt fascinante. Ei descoperă cum se combină ingredientele pentru a obține produse familiare din viața de zi cu zi – de la crearea unui strugurel de buze sau a propriului parfum, până la analizarea pigmenților naturali și sintetici folosiți în cosmetice. În zona alimentară, copiii învață cum să testeze proteinele din alimente, să obțină cazeină din lapte, să observe reacția cameleon sau să experimenteze știința jeleurilor. Prin aceste activități, știința devine tangibilă și distractivă, dezvoltând gândirea critică, curiozitatea și abilitățile practice ale adolescenților într-un mod interactiv și memorabil.
Implicarea elevilor, profesorilor și comunității
Pentru ca programul ”Școala Altfel” să fie un succes, este bine ca toată lumea să se implice în organizare: atât profesorii, cât și elevii, părinții și comunitatea locală. Fiecare are un rol important în educație, contribuind semnificativ la procesul de învățare.
Rolul elevilor în alegerea activităților
Copiii trebuie implicați în alegerea activităților pentru a-i motiva să participe. Când simți că ai avut un cuvânt de spus, te angajezi cu o energie complet diferită. Prin urmare, profesorii pot organiza sondaje preliminare pentru a afla ce teme îi interesează pe elevi sau pot face sesiuni de brainstorming unde elevii propun și votează activități.
Pentru gimnaziu, autonomia poate merge și mai departe: elevii pot conduce ei înșiși anumite ateliere, se pot organiza expoziții cu rezultatele experimentelor lor sau se pot crea ghiduri și tutoriale pentru activitățile preferate. Această responsabilitate nu doar motivează, ci dezvoltă și leadership, încredere în sine și abilități de comunicare prețioase.
Rolul profesorilor și al conducerii școlii
Rolul profesorilor este să creeze cadrul sigur pentru desfășurarea activităților, să pună întrebări care stimulează gândirea, să observe și să adapteze programul în funcție de reacțiile copiilor.
Conducerea școlii asigură resursele necesare, prin crearea de parteneriate cu instituții externe și prin construirea unei culturi școlare care valorizează învățarea non-formală nu ca pe o excepție, ci ca pe o componentă esențială a educației.
Parteneriate cu comunitatea și instituții
Școala Altfel devine cu adevărat o experiență memorabilă și transformatoare atunci când deschide porțile spre comunitate. Muzee, teatre, centre științifice, fabrici locale, parcuri naturale, instituții culturale – toate pot deveni săli de clasă extinsă. Companiile pot trimite specialiști să vorbească despre cariere reale, oamenii de știință pot facilita experimente științifice, iar artiștii locali pot conduce ateliere creative.
Aceste parteneriate îmbogățesc experiența copiilor și construiesc punți între școală și lumea reală, arătând că educația nu e izolată, ci conectată la viața comunității.
Provocări și soluții în implementare
Implementarea programului „Școala Altfel” vine cu o serie de provocări, în special legate de organizare, logistică și adaptarea activităților la nevoile diferite ale elevilor. Uneori, lipsa resurselor materiale, a spațiilor potrivite sau a timpului suficient pentru pregătire poate limita creativitatea profesorilor. Totuși, aceste obstacole pot fi depășite prin planificare atentă, colaborare între cadrele didactice și implicarea părinților sau a partenerilor educaționali locali. Alegerea unor activități flexibile, care pot fi realizate cu materiale accesibile sau în spațiile deja existente ale școlii, permite tuturor elevilor să participe activ și să se bucure de experiența educațională non-formală.
Diferențe de resurse între primar și gimnazial
Unul dintre aspectele care influențează succesul activităților din „Școala Altfel” este diferența de resurse între ciclul primar și cel gimnazial. Elevii mai mici au nevoie de materiale vizuale, instrumente de lucru manual și activități care să implice mișcare, în timp ce gimnaziul necesită resurse mai complexe – truse de experimente, acces la tehnologie sau materiale pentru proiecte interdisciplinare. Pentru a echilibra aceste diferențe, școlile pot opta pentru partajarea resurselor între clase sau colaborări cu instituții externe, precum muzee, ONG-uri sau laboratoare educaționale. În acest fel, toți elevii beneficiază de activități de calitate, indiferent de nivelul de studiu.
Cum adaptăm activitățile la grupuri mixte
Uneori, din motive practice, activitățile Școlii Altfel reunesc copii de vârste diferite și cu niveluri diferite de cunoștințe.
Adaptarea activităților la aceste grupuri presupune găsirea unui echilibru între complexitate și accesibilitate. De exemplu, profesorii pot folosi metode de lucru în echipă, unde elevii mai mari îi ghidează pe cei mai mici. De asemenea, activitățile pot fi gândite pe niveluri de dificultate, astfel încât fiecare copil să contribuie în funcție de abilitățile sale.
Evaluare și reflecție asupra Școala Altfel
Evaluarea în Școala Altfel nu înseamnă note, ci feedback constructiv despre experiență. Este important ca elevii să-și spună părerea despre activitățile din această săptămână și ca profesorii să recompenseze într-un fel implicarea activă a copiilor și să observe ce a funcționat mai bine și ce poate fi îmbunătățit.
Instrumente de feedback pentru elevi și profesori
Pentru ciclul primar, elevii pot crea desene despre „cel mai tare lucru învățat”, iar profesorii pot oferi emoji-uri pentru participarea la activități.
Pentru gimnaziu, feedback-ul poate fi mai elaborat. Copiii își pot descrie experiențele în jurnale personale, iar profesorii pot face chestionare online anonime cu întrebări deschise sau discuții structurate despre ce a funcționat și ce ar putea fi îmbunătățit.
Profesorii își pot nota experimentele care au captivat cel mai mult atenția sau observații despre comportamente surprinzătoare ale elevilor, astfel încât la următoarea planificare, experiența să fie și mai bună.
Ce “păstrăm” pentru clasă după „Școala Altfel”
Adevărul este că Școala Altfel nu trebuie să se încheie când sună ultimul clopoțel al săptămânii. Profesorii pot integra în lecțiile obișnuite elemente din activitățile de succes: experimente scurte vinerea, proiecte practice lunare, excursii tematice.
De exemplu, pot crea un „colț al experimentelor” în clasă cu materiale simple disponibile pentru explorare liberă. În plus, pot completa lecțiile tradiționale cu momente hands-on scurte care activează curiozitatea.
Cel mai important este să păstreze spritul din Școala Altfel, și anume învățarea prin experiență directă, prin descoperire și prin învățare din greșeală. Cu toții trebuie să ne însușim faptul că educația autentică nu se măsoară în pagini de manual predate și în note primite, ci în minți deschise spre cunoaștere.
