Conceptul de Homeschooling sau educație la domiciliu a crescut în popularitate în întreaga lume și tot mai mulți părinți din România se întreabă dacă această formă alternativă de învățământ poate fi o opțiune bună pentru copiii lor.
Decizia de a alege școlarizarea la domiciliu nu este deloc ușoară deoarece educația oferită copiilor trebuie să fie eficientă, constantă și adecvată. Și deși homeschooling-ul oferă o abordare flexibilă și personalizată a învățării, permițând adaptarea ritmului de studiu la nevoile individuale ale fiecărui copil, există nenumărate provocări asociate cu educația la domiciliu, spre exemplu implicațiile sale sociale și legale.
Pentru a vă ajuta să luați o decizie în cunoștință de cauză, vom explora în detaliu diverse aspecte ale homeschooling-ului, de la motivele care stau în spatele alegerii acestei forme de educație, la modalitățile de organizare a programului de învățământ și resursele disponibile pentru părinți și elevi. Vom analiza beneficiile și provocările homeschooling-ului, inclusiv aspectele legale, astfel încât să puteți lua o decizie informată.
Ce înseamnă homeschooling și cum a apărut în România
Homeschooling înseamnă, în traducere directă, “școlirea acasă”, adică instruirea copilului și dotarea lui cu aptitudini și cunoștințe necesare, procesul desfășurându-se în afara unei instituții de învățământ public de stat sau privat.
Această abordare presupune că părintele/părinții/tutorii au libertatea de a alege ce și cum să învețe copilul: ce materiale-suport să fie folosite și pe ce teme sau materii, cât de formală sau relaxată să fie atmosfera, dacă și cât de riguros să fie verificate cunoștințele, dacă să se respecte un orar și care să fie acela etc.
Apariția homeschooling-ului în lume
Educația la domiciliu a început să aibă adepți în Statele Unite începând cu anii 1960. Însă, ”părintele” homeschooling-ului este considerat John Holt, un educator și reformist american care, în anii 1970, a publicat lucrarea ” În loc de educație: modalități de a ajuta oamenii să facă lucrurile mai bine”. El punea sub semnul întrebării eficiența școlilor și sustenabilitatea învățării școlare și analiza metode care să-i ajute pe copii să scape de școala obligatorie.
Ca răspuns, Holt a fost contactat de familii din întreaga SUA care îi spuneau că își educă deja copiii acasă. În 1977, după ce a corespondat cu mai multe dintre aceste familii, Holt a început să producă revista ”Growing Without Schooling ”, un buletin informativ dedicat educației la domiciliu.
Holt avea convingerea că sistemul de învățământ formal obișnuit este o formă de opresiune, pregătind studenții pentru a deveni angajați obedienți. Potrivit Holt, educația formală nu personaliza învățarea în funcție de interesele fiecărui copil, pe când homeschooling-ul îi va face pe elevi să-și înțeleagă interesele mai bine decât ar face-o dacă ar fi într-un sistem de învățământ tradițional.
Astfel a dezvoltat conceptul de ”unschooling”, adică învățarea la domiciliu fără curriculum, optând pentru un mediu de învățare mai spontan, mai puțin structurat, în care interesele unui copil îi determină căutarea cunoștințelor.
Treptat, educația la domiciliu a devenit populară în întreaga lume, țările cu cele mai răspândite mișcări de educație la domiciliu fiind Australia, Canada, Noua Zeelandă și Statele Unite.
În Europa, ”școala de acasă” este permisă prin lege în țări precum Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Marea Britanie și altele, dar gradul de control al statului este foarte variat de la o țară la alta.
Unele țări au programe de educație la domiciliu foarte reglementate ca o extensie a sistemului școlar obligatoriu, însă există și țări (printre care Germania) care interzic această formă de învățământ alternativ. În unele state europene, deși nu este restricționată de lege, educația la domiciliu nu este acceptabilă din punct de vedere social.
Când a apărut homeschooling-ul în România
În România conceptul de homeschooling a fost pentru prima dată adus în discuție la scară largă în 2016, atunci când un popular cuplu de vedete – Dana Nălbaru și Dragoș Bucur- au decis să-și retragă copilul de la școala publică pentru a primi o educație la domiciliu.
La acea vreme, homeschooling-ul era un fenomen marginal, însă odată cu pandemia de Covid-19, școlarizarea la domiciliu a revenit în atenția generală. În prezent, deși legislația din România nu acceptă homeschooling ca opțiune pentru toți copiii, din ce în ce mai mulți părinți sunt interesați de această formă de învățământ alternativă, considerând că există mai multe avantaje decât dezavantaje.
Școala de acasă versus cea tradițională
Printre motivele cel mai des invocate de părinți pentru școala de acasă se regăsesc insatisfacția în legătură cu instruirea pe care o primesc copiii în școlile tradiționale și îngrijorarea legată de mediul în care își petrece copilul o bună parte din fiecare zi de școală.
Există însă și alte motive pentru care tot mai mulți părinți doresc să aleagă homeschooling în loc de educația tradițională, și anume:
- Dorința de a lăsa copilul să învețe într-un stil ne-tradițional, care să satisfacă nevoile individuale și interesele copilului
- Dorința de a păstra credințele religioase la care aderă familia și de a insufla anumite principii morale
- Dorința de a petrece mai mult timp cu copilul
- Nevoia de a proteja un copil cu anumite dizabilități, cu probleme de sănătate (de exemplu anxietate, dislexie, autism, depresie, etc) sau agresat
- Nevoile educaționale speciale pentru copii supradotați
- Nemulțumirea față de Curriculum Național
Homeschooling avantaje
Marele avantaj al educației la domiciliu este că poate oferi o experiență educațională personalizată, care împlinește nevoile individuale și aspirațiile academice ale fiecărui copil. Homeschooling-ul promovează un mediu de învățare flexibil și adaptabil, care încurajează creativitatea, explorarea și descoperirea personală.
Iată care sunt principalele beneficii asociate cu homeschooling:
1. Învățare individualizată
Părintele are libertatea de a personaliza educația pe care o primește copilul său în funcție de interesele, nevoile și abilitățile sale. El va alege ce și cum să învețe copilul, ce materiale-suport să folosească și cât de mult timp și resurse să aloce fiecărei activități.
Acest lucru ar permite aprofundarea unui subiect care stârnește mai mult interes copiilor și oferă posibilitatea de a petrece mai mult timp afară, jucându-se sau făcând sport. Studiile arată că ”învățarea personalizată crește motivația, implicarea și gradul de conștientizare al elevilor, precum și maximizarea satisfacției cursanților și eficacitatea învățării.” De asemenea, învățarea personalizată crește performanța academică și îmbunătățește stima de sine.
Un alt beneficiu al învățării personalizate este faptul că permite dobândirea de deprinderi practice, precum gătitul, educația financiară, învățarea unei meserii sau practicarea unei arte care nu se predă de obicei în școală. Acest lucru este posibil deoarece părintele observă aptitudinile, nevoile și interesele copilului și îl ajută pe acesta să-și dezvolte competențele într-o anumită direcție. Prin urmare, părintele îl poate învăța să gătească, să coasă, îl poate încuraja să deseneze sau să practice alte activități pentru care copilul are o anumită înclinație.
2. Buget mai mic alocat învățăturii, însă o eficiență mai ridicată
Bugetul alocat activității de homeschooling este în general mai mic față de o școală particulară, însă posibil un pic mai mare față de învățământul de stat.
În cazul școlilor publice, costul manualelor școlare noi și /sau reeditate este suportat din bugetul Ministerul Educației Naționale prin unitatea școlară, însă există diverse alte costuri pe care părinții sunt nevoiți să le suporte din buzunarul propriu.
De exemplu, este vorba de cheltuielile pentru achiziționarea ghiozdanului, hainelor sau uniformelor școlare, rechizitelor și manualelor auxiliare, dar și alte costuri pentru diverse instrumente de lucru pe care școala nu și le permite (în unele cazuri părinții ajung să plătească pentru imprimante, markere de scris pe tablă și altele). Pe lângă aceste costuri, se mai adaugă și meditațiile pe care unii copii le fac încă din ciclul gimnazial. Deși conform Ordinului nr. 3.051 din 11 ianuarie 2024, profesorii nu mai au voie să ofere meditații elevilor la clasele unde predau, asta nu înseamnă că nu mai pot să acorde pregătire suplimentară copiilor pe care nu-i au la propria clasă.
În cazul homeschooling-ului, resursele folosite pot fi foarte ieftine sau chiar gratuite, iar eficiența actului de învățare poate fi mai ridicată în comparație cu școala tradițională deoarece copii sunt motivați să învețe în funcție de interesele personale.
3. Homeschooling poate încuraja gândirea creativă
Studiile au arătat că modelul educației la domiciliu poate fi mai eficient în ceea ce privește dezvoltarea gândirii creative și a competențelor sociale decât învățarea tradițională. De asemenea, abilitățile de gândire critică pot fi dezvoltate prin crearea unui curriculum care să includă probleme de logică, discuții în care copilul să-și exprime opinia cu argumente, să pună multe întrebări și să analizeze diverse păreri. Copiii care au nevoie de mai mult timp pentru a procesa și a gândi o problemă pot face acest lucru în ritmul lor, fără a fi judecați de alți copii sau uneori de educatori.
4. Mai multă flexibilitate și mai mult timp cu familia
Unele familii aleg educația la domiciliu pentru a petrece mai mult timp cu copiii lor, pentru a-i sfătui și îndruma potrivit principiilor proprii. De asemenea, homeschooling oferă mai multă flexibilitate privind orele din zi, zilele săptămânii și locațiile de învățare. Învățarea poate fi efectuată în diferite locuri, cum ar fi muzee, parcuri sau centre științifice, iar părinții pot ajusta programul de învățare, după propriile nevoi. Din aceste considerente, homeschooling poate fi o opțiune excelentă în special pentru familiile care călătoresc foarte mult în timpul anului.
Homeschooling dezavantaje
Deși școlarizarea la domiciliu are multe beneficii, există și câteva provocări pe care părinții trebuie să le ia în considerare când aleg această formă de învățământ alternativ. Iată care sunt acestea:
- Lipsa experienței în relaționarea cu un colectiv mai mare (copii de aceeași vârstă dar și vârste diferite), raportarea la diverse medii, tipuri de persoane, figuri de autoritate (cum ar fi învățătorii/profesorii), respectarea limitelor celor din jur sau a regulilor interioare și conduitelor impuse de diverse instituții. Toate acestea sunt esențiale pentru dezvoltarea abilităților de relaționare și pentru a se adapta și încadra în societate.
- Excluderea din activitățile pe care le fac în general semenii de aceeași vârstă și din aceeași comunitate poate crea un sentiment de singurătate, ne-apartenență și riscul de a crea situații în care copilul este marginalizat din cauza unor “avantaje” și libertăți pe care ceilalți copii nu le au. Studiile arată că izolarea socială poate avea efecte negativ asupra sănătății fizice și psihice ale copilului, fiind asociată cu anxietatea și depresia.
- Dezvoltarea independenței copilului, a dorinței de a ieși în lume și de a-și depăși limitele pot fi încetinite de această atașare mai profundă de familie și de mediul sigur și controlat al căminului. Pot apărea rețineri și nesiguranțe în spații deschise, cu multă lume, în medii în care copilul nu este stăpân pe sine și pe situațiile ce pot apărea.
- Părintele își asumă în totalitate responsabilitatea pentru educația copilului, problemele de înțelegere sau lipsurile pe care le poate avea această formă de instruire. Este necesară o pregătire prealabilă a fiecărei lecții pe care copilul o are de învățat, astfel încât părintele să îi poată răspunde la întrebări sau să poată lămuri neclaritățile. Părintele se va folosi de propriile cunoștințe (acumulate de-a lungul anilor sau special pentru lecția respectivă) sau va sugera o sursă clară și completă care să suplinească absența unui profesor și explicațiile personalizate pe care acesta le poate da.
- Copilul poate ajunge să regrete peste ani neparticiparea la anumite activități și etape din viață, considerând că i s-au imputat șanse și experiențe pe care nu le mai poate primi înapoi.
Ce spune legea din România despre homeschooling
Deși nu există legi care să interzică homeschooling-ul în România, Ministerul Educației nu acceptă educația la domiciliu ca formă de învățământ pentru toți copiii, ci doar pentru cei cu boli cronice sau dizabilități.
În acest sens, art. 52 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, specifică:
”(2) Pentru copiii, elevii și tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilități, sunt nedeplasabili, se organizează școlarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.
(3) Școlarizarea la domiciliu, respectiv înființarea de clase sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul școlar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.”
Singura formă de învățământ recunoscută de Ministerul Educației din România este învățământul de masă, ”învățământul cu frecvență”, realizat fie în unități de învățământ publice, fie private acreditate.
Conform articolul 12 din Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 privind învățământul preuniversitar, ”Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale, autorizate să funcționeze provizoriu/ acreditate”, orice altă formă de funcționare a învățământului fiind în afara legii.
De asemenea, art.13 din Legea 198/2023 menționează: „Învățământul obligatoriu cuprinde învățământul preșcolar, învățământul primar, învăţământul gimnazial și învățământul liceal”.
Sancțiuni homeschooling în România
Conform art. 14 din Legea 198/2023: „părinții sau reprezentantul legal au obligația să asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe întreaga perioadă a învățământului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligații constituie contravenție și se sancționează potrivit dispozițiilor art. 148 alin. (1) lit. a)”, adică amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei pentru nerespectarea dispozițiilor art. 14 alin. (1), din culpa părintelui sau a reprezentantului legal, în sensul interzicerii participării beneficiarului direct la programul școlar.
În ceea ce privește sancțiunile pentru împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu, Codul Penal prevede, la articolul 380:
„(1) Părintele sau persoana căreia i-a fost încredințat, potrivit legii, un minor și care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Fapta nu se pedepsește dacă înainte de terminarea urmăririi penale inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor.
(3) Dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor, instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.”
Înscriere homeschooling
Așadar, există repercursiuni legale pentru părinții care își retrag copiii de la școala tradițională, singura recunoscută de Statul Român. Totuși, cei dispuși să-și asume riscurile și provocările activității de homeschooling, apelează la înscrierea copiilor într-un sistem de ”școală- umbrelă”, care funcționează în alte țări.
Ce sunt școlile-umbrelă
”Școlile-umbrelă” sunt instituții private din afara României care oferă, contra unei taxe anuale, materiale didactice sau îndrumări pentru parcurgerea materiei pentru cei care aleg sistemul de homeschooling. Deși unele dintre aceste școli oferă și lecții cu profesori, ele nu sunt acreditate de Ministerul Educației din țara noastră.
Cum se face și ce presupune trecerea de la stat la școala de acasă și invers
Așa cum am menționat mai sus, în România retragerea de la școala tradițională și înscrierea într-un sistem de homeschooling nu este permisă conform legii.
Mai mult, conform adresei nr. 24023/03.01.2024 a Direcției Generale Învățământ Preuniversitar -Direcția Generală Juridică și Control, inspectoratele școlare trebuie:
- Să identifice cazurile de retragere a elevilor de la cursurile învățământului obligatoriu
- Să informeze și să colaboreze cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), filiala județeană/a Municipiului Bucuresti, pentru consiliere în vederea reînscrierii beneficiarilor primari în sistemul național de învățământ;
- Să sesizeze organele de cercetare pentru luarea tuturor măsurilor de intrare în legalitate.
- Să informeze Ministerul educației cu privire la aceste situații.
Totuși, recunoașterea studiilor efectuate în sistem homeschooling în România se poate realiza doar prin furnizarea de dovezi care să ateste ”studii efectuate în străinătate” sau absolvirea de cursuri ale unei organizații furnizoare de educație, care organizează și desfășoară, pe teritoriul României, activități de învățământ corespunzătoare unui sistem educațional din altă țară, înscrise în Registrul special al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar.
Resurse pentru homeschooling în România
Având în vedere faptul că sistemul de homeschooling-ul nu este acceptat prin lege în România și nu poate fi echivalat doar dacă părinții fac dovada studiilor efectuate în străinătate sau studiilor efectuate de instituții acreditate, resursele pentru educația de acasă sunt cele care pregătesc copiii să susțină examene internaționale, precum SAT/GED/AP sau IGCSE/A-level. Aceste examene oferă posibilitatea de a urma cursurile mai multor universități internaționale, care mai apoi pot să fie recunoscute în România.
Aceste resurse se referă în principal la platforme de e-learning care oferă variante de curriculum pentru diverse materii și ani de studiu. Unele sunt gratuite, precum Khan Academy, însă altele presupun un abonament lunar (IXL Learning, Teachers pay Teachers, Elephango, Twinkl și multe altele).
În plus față de aceste platforme de e-learning, părinții pot apela la ateliere educaționale care să-i ajute pe copii să înțeleagă concepte din diverse domenii. Un bun exemplu în acest sens sunt programele Wow Lab de educație non-formală, care se bazează pe experimente științifice practice pentru a-i învăța pe copii noțiuni de fizică, chimie, astronomie, biologie și prim ajutor, matematică distractivă și logică.
Așadar, sistemul de homeschooling oferă multe beneficii și poate ajuta la transformarea procesului educațional într-o experiență profundă și semnificativă. Cu toate acestea, există nenumărate provocări pe care părinții și copiii le vor întâmpina, cea mai mare dintre acestea fiind faptul că această formă de învățământ nu este reglementată în România. Din aceste motive, părinții trebuie să analizeze foarte bine atât avantajele, cât și dezavantajele înainte de a lua o decizie finală.
