Inteligența artificială sau AI reprezintă una dintre cele mai fascinante tehnologii ale vremurilor noastre. Această capacitate uimitoare a mașinilor de a învăța, analiza și procesa informații ne schimbă viața în moduri profunde și imprevizibile, oferindu-ne multe beneficii în viața de zi cu zi. De exemplu, cu ajutorul AI ne putem îndeplini sarcinile mai ușor, putem realiza un proiect mai repede sau putem accesa informații complexe într-un timp record.
Cu toate acestea, există și multe riscuri legate de utilizarea AI, precum expunerea la conținut neadecvat sau pierderea interacțiunilor sociale esențiale pentru dezvoltarea noastră emoțională. Ca părinți, este esențial să vorbim cu copiii noștri despre avantajele și dezavantajele inteligenței artificiale și să supraveghem modul în care cei mici interacționează cu aceste tehnologii. Vom vorbi în detaliu în acest articol despre inteligența artificială, inclusiv cum a apărut și cum ne poate ajuta, în special în procesul de învățare al copiilor!
Ce este inteligența artificială: o explicație pe înțelesul copiilor
Inteligența artificială este peste tot: de la asistenții virtuali Siri și Google Assistant, care ne pot răspunde la o mulțime de întrebări, până la aplicațiile mobile care ne ajută să desenăm sau să creăm videoclipuri și până la mașinile care se conduc singure (pe pilot automat), totul este realizat cu inteligență artificială, o tehnologie super dezvoltată, creată după tiparul creierului uman.
Dacă este să scriem o definiție, putem spune că inteligența artificială reprezintă capacitatea unui computer de a analiza o cantitate foarte mare de informații și de a le folosi mai departe pentru a îndeplini sarcini care sunt în mod obișnuit realizate de oameni. AI reproduce inteligența umană și abilitățile omului de rezolvare a problemelor. Scopul AI este să ne facă nouă viața mai ușoară și este prezentă în aproape toate domeniile de activitate.
De exemplu, Google Maps folosește inteligența artificială pentru a estima timpul de sosire la o anumită destinație. Computerul analizează date primite de la utilizatori în timp real despre trafic, accidente și lucrări pe drumuri, calculează rutele și timpul de sosire și apoi îți prezintă cea mai rapidă rută către locul unde vrei să ajungi. Tot așa, Netflix analizează preferințele și istoricul căutărilor tale (tipul de filme vizionate în trecut) și apoi îți oferă sugestii personalizate cu titluri de filme care ți s-ar potrivi. Aceeași analiză o face și Spotify pentru a-ți recomanda anumite melodii sau TikTok pentru a personaliza ce-ți apare în feed.
Cine a inventat inteligența artificială și cum a apărut
Oamenii au visat de mult timp la mașini care pot gândi ca noi, dar abia în anii 1950 au reușit să facă primii pași solizi în direcția aceasta. Atunci, Alan Turing, un matematician britanic, a publicat lucrarea „Computing Machinery and Intelligence”, în care a propus ceea ce astăzi se numește „Testul Turing”, un criteriu pentru a evalua dacă o mașină poate fi considerată inteligentă.
Totuși, conceptul de „inteligență artificială” a fost inventat de John McCarthy, un informatician care credea foarte mult în posibilitatea de a crea mașini capabile să gândească. Pentru a-și prezenta și discuta ideile, McCarthy a organizat în 1956 o conferință a informaticienilor în Dartmouth, SUA. Acolo a început AI să prindă contur, iar cei prezenți aveau să devină liderii cercetării AI timp de mai multe decenii.
Până în anii 1960 au apărut primele proiecte de inteligență artificială, precum hărțile interactive care îi ajutau pe oameni să se orienteze mai ușor prin orașele mari.
În anii următori, au fost realizate investiții majore pentru a se dezvolta proiecte de inteligență artificială, iar rezultatele nu au întârziat să apară:
- În anii 1960 – a fost inventat primul robot industrial care a lucrat la o fabrică General Motors și a fost dezvoltat programul ELIZA, care era capabil să poarte o conversație cu o persoană în limba engleză.
- În anii 1970 – a fost construit în Japonia primul robot care se putea mișca și comunica. De asemenea, au fost inventate programe de șah și alte sisteme informatice care puteau rezolva probleme complexe în medicină și inginerie.
- Sfârșitul anilor 70 – începutul anilor 1980 este cunoscută ca ”iarna AI”, o perioadă în care entuziasmul pentru inteligența artificială a scăzut din cauza lipsei de progrese semnificative.
- Anii 1990 -2000 – au marcat o nouă eră în domeniul mașinilor inteligente. În 1997 a fost inventat de către IBM programul de șah Deep Blue, care l-a învins pe campionul mondial Garry Kasparov, iar acel moment a fost considerat primul mare moment din istoria AI.
- Din anii 2000 – până în prezent, inteligența artificială a făcut progrese semnificative. De exemplu, în 2003 NASA a lansat primii roboți pe Marte, care au navigat pe suprafața Planetei Roșii fără intervenție umană. În 2011 computerul Watson de la IBM a învins doi foști campioni în emisiunea de televiziune „Jeopardy!” și în același an, Apple a inventat-o pe Siri, primul asistent virtual. În 2016 , AlphaGo, un program dezvoltat de DeepMind (o filială a Google), a învins campionul mondial la Go, un joc mult mai complex decât șahul, marcând un alt pas important în AI.
Începând cu anii 2020, inteligența artificială a cunoscut un boom de creștere semnificativ și astăzi este prezentă în numeroase aspecte ale vieții de zi cu zi. AI continuă să evolueze rapid, cu potențialul de a transforma profund societatea în viitorul apropiat.
De exemplu, în ceea ce privește domeniul medical, se urmărește crearea unor sisteme inteligente extrem de precise care să poată diagnostica bolile, iar în domeniul transporturilor, se dorește o automatizare cât mai mare, astfel încât trenurile și mașinile care se conduc singure vor fi ceva obișnuit.
De câte tipuri este inteligența artificială?
Cele mai importante trei tehnologii folosite de inteligența artificială în prezent sunt:
1. Învățarea automată (Machine Learning -ML). Aceasta permite calculatoarelor să învețe din experiență, fără să fie nevoie de programare pentru fiecare sarcină. Computerele sunt „antrenate” să analizeze o cantitate enormă de date, să învețe să recunoască diverse tipare/modele și apoi să folosească aceste cunoștințe pentru a face predicții sau pentru a lua decizii. Un exemplu de ML sunt mașinile care se conduc singure. Ele folosesc învățarea automată pentru a identifica obiectele pe drum.
2. Învățarea profundă. Acest tip de învățare automată utilizează rețele neuronale artificiale, care sunt inspirate de felul în care funcționează creierul uman. Aceste rețele sunt capabile să învețe lucruri foarte complexe din date, cum ar fi recunoașterea imaginilor și identificarea obiectelor în poze.
3. Procesarea limbajului natural (NLP): Această tehnologie ajută calculatoarele să înțeleagă și să folosească limbajul uman. Algoritmii NLP sunt folosiți pentru a ajuta roboții să răspundă la întrebările oamenilor și să înțeleagă ce le spunem. În această categorie se află asistenții virtuali și chatbot-urile.
Care sunt beneficiile și riscurile inteligenței artificiale în cazul copiilor
Deși există multe temeri și riscuri cu privire la inteligența artificială, această tehnologie poate oferi multiple avantaje copiilor, dacă este folosită cu grijă și responsabilitate.
În primul rând, inteligența artificială poate fi un instrument valoros pentru învățare deoarece ea poate fi folosită pentru a ajuta copiii să-și îmbunătățească cunoștințele în orice domeniu. Accesul la informații este mai ușor și mai rapid decât oricând, astfel că tinerii pot afla de pe internet, din surse de încredere, tot ce doresc, de la detalii despre viața oamenilor din trecut și până la curiozități despre natură, geografie și multe altele.
Cu tehnologia AI, copiii pot accesa, acasă sau la școală, instrumente și resurse care le permit să-și exploreze interesele și imaginația în moduri noi. De exemplu, AI oferă platforme și aplicații care îi ajută pe copii să își exprime creativitatea prin desen, muzică sau scris. Copiii pot astfel crea melodii, videoclipuri sau desene digitale pline de originalitate.
De asemenea, jocurile educaționale concepute cu AI pot introduce scenarii noi și provocări care necesită gândire creativă pentru a fi rezolvate, ajutând astfel la dezvoltarea cognitivă a copiilor. Jocurile inteligente pot fi integrate și cu mișcarea fizică, pentru a-i ajuta pe copii să fie mai activi, fie că este vorba de sărituri, dans sau chiar mimarea unor sporturi.
În ceea ce privește riscurile la care sunt expuși copiii din cauza AI, este bine de știut că unele platforme AI pot fi extrem de dăunătoare, mai ales dacă cei mici au acces la un conținut neadecvat.
De exemplu, platformele AI pot fi folosite pentru manipulare, răspândirea de mesaje negative, ură, prejudecăți și stereotipii. De asemenea, AI poate fi folosită pentru fraude și intimidare, creând imagini false sau distorsionate pentru a ataca și șantaja copiii și adolescenții. Deepfake-urile și clonarea vocii pot fi folosite pentru a amenința copiii să ia acțiuni pe care de obicei nu le-ar lua în considerare niciodată, cum ar fi să ofere informații private sau să trimită bani unor persoane necunoscute.
Totodată, AI poate copleși tinerii cu mesaje de vânzare. Deoarece inteligența artificială ne urmărește și ne analizează activitatea pe internet, ea ”învață” ce ne place și continuă să ne ofere tot mai multe informații despre acel subiect. Astfel, copiii pot fi invadați cu reclame care îi îndeamnă să cumpere, mesaje cărora cei mici nu le pot rezista.
Cum poate tehnologia AI să-i ajute pe copii în învățare
Există multe avantaje și dezavantaje pe care le aduce cu sine AI, important este ca părinții să supravegheze acasă conținutul accesat de cei mici, astfel încât să se asigure că maximizează toate oportunitățile de învățare, minimizând în același timp riscurile asociate.
Așa cum menționam mai sus, beneficiile AI pot fi semnificative în ceea ce privește procesul de învățare, inclusiv:
Învățarea personalizată. Probabil cel mai mare avantaj al AI este faptul că poate oferi o învățare personalizată. Acest lucru înseamnă că activitățile pot fi adaptate la stilul de învățare și ritmul potrivit fiecărui copil.
De exemplu, pe măsură ce AI interacționează cu un anumit copil, inteligența artificială ”învață” modul în care copilul respectiv învață, care sunt interesele sale, dar și provocările cu care se confruntă. Astfel, poate utiliza datele stocate pentru a oferi activități și lecții adaptate pentru fiecare domeniu în parte. Pot fi lecții mai avansate în domeniile în care copilul excelează și activități cu un nivel mai scăzut de dificultate acolo unde cel mic întâmpină diverse probleme de învățare.
Dezvoltarea limbajului. Inteligența artificială oferă resursele de care are nevoie un copil să-și îmbunătățească abilitățile lingvistice. AI îl poate învăța cum să pronunțe cuvinte, să formeze propoziții, să-și extindă vocabularul și să dobândească elementele fundamentale ale unei conversații.
Un exemplu foarte bun este aplicația Duolingo care te învață o limbă străină. Cu ea, știi rapid dacă ai făcut o greșeală pentru că nu treci la următorul nivel până nu pronunți sau formezi corect o propoziție dată.
Dezvoltarea gândirii critice și de rezolvare a problemelor. Atunci când copiii trebuie să programeze un robot să facă anumite activități (de exemplu să meargă printr-un labirint), ei trebuie să analizeze calea, să facă predicții privind obstacolele pe care le poate întâmpina robotul și să refacă pașii dacă au omis ceva anterior. Fiecare pas greșit, fiecare eroare devine o lecție și îi face pe copii să-și perfecționeze abordarea de codificare.
Cum poate tehnologia AI să ajute cadrele didactice?
Așa cum am văzut mai sus, inteligența artificială poate oferi informații valoroase despre performanța elevilor, punctele lor forte, punctele slabe și ritmul de învățare. Folosind aceste date, cadrele didactice le pot adapta materialele de învățare, personalizând procesul de învățare.
De asemenea, profesorii se pot folosi de platformele bazate pe inteligență artificială pentru a crea lecții și activități interactive care să-i atragă și să-i motiveze pe elevi să învețe.
Nu în ultimul rând, AI poate oferi cadrelor didactice o productivitate și eficiență mai mare, preluând mai multe dintre sarcinile administrative ale acestora. Cu cât dedică mai puțin timp acestor sarcini de birou, educatorii se vor putea concentra mai mult pe predare și lucrul direct cu elevii.
Un alt beneficiu de care se bucură profesorii ce aleg să includă inteligența artificială în procesul de învățare este acela că, majoritatea resurselor, programe sau aplicații sunt gratuite.
Cum se poate folosi inteligența artificială la școală?
Există mai multe moduri în care educatorii și profesorii pot folosi inteligența artificială la școală, iată câteva dintre acestea:
- Crearea planului de curs și lecție. Aceste planuri pot fi personalizate în funcție de nevoile și interesele elevilor. Câteva exemple de aplicații AI care pot ajuta cadrele didactice în acest sens sunt Education Copilot sau ChatGPT.
- Evaluarea performanțelor elevilor. AI poate automatiza acest proces, reducând astfel sarcinile administrative ale profesorilor. Una din aplicațiile potrivite pentru acest lucru poate fi Gradescope.
- Crearea de prezentări atractive de lecții. Profesorii pot folosi Canva pentru prezentări captivante din punct de vedere vizual, iar elevii pot utiliza această aplicație pentru diverse proiecte.
- Crearea de chestionare pentru a evalua cunoștințele copiilor într-un mod captivant. Două aplicații interesante cu care puteți crea diverse teste interactive sunt Kahoot și Quizizz.
- Explicarea lecțiilor. Cadrele didactice se pot folosi de AI pentru a-i face pe copii să înțeleagă mai bine anumite concepte sau să le predea lecțiile într-un mod mai interactiv. De exemplu, aplicația History: Maps of World pune la dispoziție hărți din trecut și prezent pentru a arăta elevilor cum s-au schimbat frontierele de-a lungul secolelor, ca urmare a unor evenimente istorice importante.
Așadar, inteligența artificială ne transformă viața și, pe măsură ce tehnologia AI continuă să evolueze, posibilitățile de utilizare a acesteia sunt semnificative. La fel ca orice alt domeniu, și școala poate beneficia de pe urma integrării AI în procesele de învățare, deoarece aceasta poate oferi o experiență educațională mai atractivă, mai accesibilă și mai eficientă, atât pentru profesori, cât și pentru elevi.
Surse articol: IBM.com, Wikipedia.org, Maryville.edu, Classpoint.io, Gohenry.com
