Ce trebuie să știi pe scurt despre economia circulară:
- Economia circulară este un sistem în care lucrurile produse sunt folosite cât mai mult timp, iar risipa de resurse este redusă cât mai mult posibil.
- Economia circulară se bazează pe 3 principii clare: eliminarea deșeurilor, folosirea cât mai îndelungată a materialelor și regenerarea sistemelor naturale
Ne-am obișnuit să cumpărăm, să folosim și, când un lucru se strică sau nu ne mai place, să-l aruncăm. Însă, ar trebui să ne gândim la obiectele pe care le lăsăm în urmă. Ce se întâmplă cu ele după ce ajung la gunoi? Cât din ceea ce aruncăm mai poate fi folosit și câte resurse am putea economisi dacă am găsi o nouă întrebuințare pentru obiectele și materialele pe care nu le mai folosim? Tocmai de aici pornește ideea de economie circulară: în loc să aruncăm lucrurile, le putem repara, refolosi sau transforma. În acest articol analizăm în detaliu ce este economia circulară, cum funcționează în practică, ce beneficii aduce și cum poate fi explicată copiilor, prin activități și experimente potrivite vârstei lor.
Ce este economia circulară și cum funcționează
Pe scurt, economia circulară este un model economic care reduce risipa și valorifică resursele prin reutilizare, reciclare și refolosire continuă. Spre deosebire de modelul clasic „produce – consumă – aruncă”, economia circulară încurajează folosirea responsabilă a materialelor. În acest fel, resursele rămân mai mult timp în circuit, iar impactul asupra mediului este redus.
Economie circulară definiție și concept explicat simplu
Economia circulară este un sistem în care lucrurile produse sunt folosite cât mai mult timp, iar risipa de resurse este redusă cât mai mult posibil.
Până acum, economia a funcționat în mare parte după un model liniar, în care, așa cum menționează Comisia Europeană, extragem materii prime, le transformăm în produse, le folosim, apoi le aruncăm. Este modelul „ia, produce, folosește, aruncă”, construit în jurul ideii că resursele sunt suficiente pentru a susține acest ritm de consum.
Problema este, însă, că resursele planetei nu sunt nelimitate. Comisia Europeană atrage atenția că, dacă păstrăm actualul ritm de consum, până în 2050 am putea ajunge să folosim resurse echivalente cu cele ale a trei planete. De aceea, este nevoie de un mod diferit de a produce și de a consuma, în care să încercăm să păstrăm produsele și materialele în circuit cât mai mult timp, în loc să le transformăm rapid în deșeuri.
În economia circulară, un produs nu trebuie să-și încheie viața atunci când se strică sau când nu mai este folosit de primul proprietar. Poate fi reparat, reutilizat, recondiționat, transformat sau reciclat, iar materialele din care este făcut pot fi folosite din nou. Resturile organice pot fi, la rândul lor, transformate prin compostare și returnate naturii. Astfel, folosim mai mult timp ceea ce avem deja și reducem nevoia de a extrage mereu resurse noi. Ideea este simplă: să folosim resursele cu mai multă grijă și să aruncăm cât mai puțin.
Ce înseamnă economia circulară în practică
Concret, în viața de zi cu zi, economia circulară înseamnă să ducem la reparat un aparat electrocasnic în loc să-l aruncăm, să refolosim o sacoșă sau un recipient, să alegem haine de calitate, care pot fi purtate și folosite mai mult timp sau să cumpărăm produse second-hand, să donăm lucrurile de care nu mai avem nevoie și să transformăm resturile alimentare în compost.
Iar atunci când un produs ajunge la finalul vieții lui, să reciclăm materialele din care acesta a fost făcut și să le refolosim pentru a crea produse noi. În acest fel se creează valoare de mai multe ori din aceleași materiale, în loc să extragem mereu resurse noi din natură.
Principiile economiei circulare
Economia circulară se bazează pe 3 principii clare, aplicabile atât la nivelul companiilor și instituțiilor, cât și la nivel individual, în viața reală:
1. Eliminarea deșeurilor. Acest principiu implică regândirea modului în care resursele sunt utilizate în fiecare etapă a ciclului de viață al unui produs, de la proiectare până la eliminare.
2. Folosirea cât mai îndelungată a materialelor. În loc să aruncăm lucrurile după ce nu ne mai sunt utile, încercăm să le reparăm, să le refolosim sau să le dăm o nouă întrebuințare. Astfel, materialele rămân în folosire cât mai mult timp și avem nevoie de mai puține resurse noi.
3. Regenerarea sistemelor naturale. Economia circulară nu înseamnă doar să eliminăm deșeurile și să poluăm mai puțin, ci și să avem grijă de natură și să o ajutăm să se refacă. Putem face acest lucru prin protejarea solului, a apei și a ecosistemelor și prin susținerea biodiversității.
Reducerea deșeurilor și reutilizarea resurselor
Primul și cel mai important principiu este eliminarea deșeurilor și a poluării încă din faza de proiectare a unui produs. Nu mai vorbim doar despre reciclare, ci despre gândirea produselor astfel încât să genereze cât mai puține deșeuri de la bun început.
Aici apare și problema ”uzurii morale planificate”, atunci când un produs este conceput astfel încât să aibă o durată de viață limitată sau să pară depășit după o anumită perioadă, încurajând astfel cumpărarea unui produs nou. Un telefon care nu mai primește actualizări, un aparat pentru care nu mai găsim piese de schimb sau un produs care nu poate fi reparat ușor ne pot face să cumpărăm din nou, chiar dacă obiectul inițial ar mai putea fi folosit. Parlamentul European a cerut măsuri pentru combaterea acestor practici și pentru ca produsele să fie mai durabile și mai ușor de reparat. Într-o economie circulară, un produs bun nu este cel pe care îl înlocuim repede, ci cel pe care îl putem folosi cât mai mult timp.
Reciclare și prelungirea ciclului de viață al produselor
Reciclarea este, probabil, cea mai cunoscută idee atunci când vorbim despre economia circulară, dar este important să înțelegem că nu totul se rezumă la reciclare. Înainte să ajungem la acest pas, putem face lucruri și mai simple: să cumpărăm doar ceea ce avem nevoie, să folosim produsele cât mai mult timp și să găsim modalități de a le repara sau refolosi. Cu alte cuvinte, înainte să ne întrebăm „Unde îl reciclez?”, merită să ne întrebăm „Mai pot să-l folosesc?” sau „Îl pot repara ori îl poate folosi altcineva?”.
Un obiect poate avea mai multe „vieți” înainte de a deveni deșeu. O haină pe care nu o mai purtăm poate fi donată, o bicicletă poate fi reparată și folosită de altcineva, iar un telefon care nu ne mai este util poate fi vândut sau oferit unei alte persoane.
Ideea de bază, subliniată și de Parlamentul European, este simplă: partajarea, închirierea, reutilizarea, repararea și recondiționarea ne ajută să păstrăm produsele în circulație mai mult timp și să reducem nevoia de a cumpăra mereu lucruri noi.
Abia atunci când un produs nu mai poate fi folosit sau reparat, reciclarea devine următorul pas. Materialele recuperate – precum hârtia, sticla, metalul sau anumite tipuri de plastic – pot fi transformate și folosite pentru a crea produse noi. Astfel, resursele nu ajung pur și simplu la gunoi după o singură utilizare, ci pot intra din nou în circuit. Cu cât reușim să folosim mai mult timp un produs și materialele din care este făcut, cu atât reducem risipa și folosim mai puține resurse noi.
Sustenabilitate și impact asupra mediului
Al treilea principiu al economiei circulare este sustenabilitatea și impactul pentru mediu, care se ”traduce” în cuvinte simple în ”regenerarea resurselor naturale și grija pentru mediul înconjurător”. Acest lucru presupune trecerea de la o economie axată pe extracție la una axată pe refacerea ecosistemelor.
Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 90% din pierderea biodiversității la nivel mondial este cauzată de extracția și procesarea resurselor naturale, iar până la 80% din impactul asupra mediului al unui produs este stabilit chiar din faza de concepție, adică înainte ca produsul să ajungă vreodată la consumator.
Parlamentul European adaugă că reutilizarea și reciclarea produselor încetinesc consumul de resurse naturale, reduc perturbarea habitatelor naturale și contribuie la limitarea pierderii biodiversității, alături de o reducere a emisiilor totale de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, gradul de circularitate al economiei europene este încă redus – în jur de 12%, potrivit celor mai recente date – deși obiectivul Uniunii Europene este să dubleze această cifră până în 2030.
Exemple de economie circulară în viața reală
Economia circulară nu este ceva la care doar guvernele, instituțiile și organizațiile pot să contribuie. Ea apare, la scară mai mică sau mai mare, în multe dintre lucrurile pe care le facem deja. Vom oferi în continuare câteva exemple din viața reală pentru a înțelege mai bine acest concept.
Exemple simple pentru copii și educație
Pentru copii, cel mai simplu mod de a explica ce presupune economia circulară este cu ajutorul jucăriilor. Dacă o jucărie se strică, avem două variante: o aruncăm și cumpărăm alta sau încercăm s-o reparăm și continuăm s-o folosim. A doua variantă este, în esență, economie circulară, ideea că materialele și obiectele merită folosite cât mai mult timp, în loc să fie tratate ca fiind de unică folosință.
Alte exemple ușor de înțeles de către copii pot fi:
- hainele purtate de un frate sau o soră mai mare sunt acum purtate de ei și apoi vor fi transmise mai departe către alți copii
- cărțile pot fi împrumutate de la bibliotecă sau cumpărate second-hand în loc să achiziționăm mereu unele noi
- din caietele vechi se pot folosi foile albe pentru ciorne sau desen.
Toate acestea arată copiilor, fără cuvinte complicate, că lucrurile nu se aruncă, ci circulă.
Economie circulară în România
România se află încă la începutul acestui drum. Dacă la nivelul Uniunii Europene gradul de circularitate este de 11,7%, în România doar 1,3% din economie este circulară, conform Curții Europene de Conturi. Obiectivul UE este ca până în 2050 toată economia să devină circulară.
Companiile care investesc deja în tranziția către economia circulară își direcționează banii, în primul rând, spre energia regenerabilă, conform unui studiu recent realizat de Deloitte, pe un eșantion de 55 de companii din industria producătoare, FMCG, construcții și servicii. Alte priorități de investiție includ formarea angajaților și retehnologizarea, optimizarea utilizării resurselor și materiilor prime, proiecte de cercetare și inovare.
În România există diferențe mari între industrii și o infrastructură de reciclare încă în dezvoltare. Însă, un exemplu pozitiv de economie circulară funcțională, la scară națională, este Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) pentru ambalajele de băuturi. Acesta este considerat cel mai mare proiect de economie circulară din România. Doar în prima jumătate a anului 2026, românii au returnat prin acest sistem peste 2,4 miliarde de ambalaje, iar rata de colectare a ajuns la 82%.
Toate materialele colectate prin SGR ajung la stațiile de reciclare, aproximativ 187.000 de tone de materiale fiind predate reciclatorilor doar în primele 6 luni ale anului.
Cum aplică companiile economia circulară
La nivel de companie, economia circulară poate lua forme foarte diferite. Unele firme regândesc complet modelul de business, alte companii se concentrează pe reducerea deșeurilor din propriile procese de producție. Iată câteva exemple concrete:
- Transavia – compania reușește să refolosească până la 99% din deșeurile rezultate din activitatea sa, un exemplu foarte bun pentru principiul „nimic nu se pierde, totul se transformă”.
- L’Oréal – are în desfășurare un proiect în care utilizează ambalaje reîncărcabile (refill) pentru cosmetice, o soluție prin care recipientul poate fi păstrat și refolosit, reducând cantitatea de ambalaje care ajung la gunoi.
- Heineken – compania a redus cantitatea de apă folosită în procesul de producție a berii, inclusiv în etapa de ambalare. Abordarea este construită în jurul principiilor 3R – Reducere, Refolosire și Recuperare, astfel încât apa să fie utilizată cât mai eficient și să fie redusă risipa.
- Edenia – producătorul de alimente congelate se implică în reducerea risipei alimentare, donând produsele cu termen scurt de valabilitate ONG-urilor. În acest fel, alimentele ajung la oameni sărmani, în loc să se aștepte depășirea termenului și aruncarea lor la gunoi.
Beneficiile economiei circulare
Trecerea la un model circular nu înseamnă doar „mai puțină poluare”, deoarece beneficiile se resimt atât în economie, cât și în viața de zi cu zi a oamenilor. Iată care sunt avantajele majore ale economiei circulare:
Reducerea poluării și protejarea resurselor
Unul dintre cele mai importante beneficii ale economiei circulare este că ajută la folosirea mai responsabilă a resurselor naturale și la reducerea poluării. Dacă reparăm, refolosim și reciclăm mai mult, avem nevoie să extragem mai puține materii prime din natură. Asta înseamnă mai puțină exploatare a pădurilor, a solului și a resurselor minerale și, implicit, mai puțină presiune asupra habitatelor naturale și a biodiversității.
Economia circulară poate contribui și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece fabricarea produselor noi presupune, de cele mai multe ori, consum de energie și folosirea unor resurse naturale. Cu cât reușim să păstrăm mai mult timp un produs în folosință și să refolosim materialele din care este făcut, cu atât reducem nevoia de a produce lucruri noi de la zero.
Un rol important îl are și modul în care sunt proiectate produsele. Dacă, încă de la început, un produs este gândit să fie rezistent, ușor de reparat, reutilizat sau reciclat, impactul său asupra mediului poate fi redus pe tot parcursul vieții sale. Conform datelor Parlamentului European, se estimează că peste 80% din impactul asupra mediului al unui produs este stabilit încă din faza de proiectare, ceea ce arată cât de important este să ne gândim la sustenabilitate înainte ca produsul să ajungă în magazine.
Un exemplu foarte vizibil este cel al ambalajelor, care ajung rapid la gunoi, deși sunt folosite uneori doar câteva minute. În medie, fiecare european generează aproximativ 190 kg de deșeuri de ambalaje pe an. Economia circulară urmărește reducerea ambalajelor inutile și dezvoltarea unor variante care pot fi refolosite, reumplute sau reciclate mai ușor. Cu alte cuvinte, scopul nu este doar să reciclăm mai mult, ci să avem nevoie de mai puține ambalaje și să le putem folosi de mai multe ori înainte ca ele să devină deșeuri.
Avantaje economice și sociale
Economia circulară nu înseamnă doar mai puține deșeuri și mai multă grijă pentru mediu. Aceasta poate aduce și beneficii concrete pentru oameni și pentru economie, prin apariția unor afaceri noi, produse mai durabile și locuri de muncă în domenii precum repararea, reutilizarea, reciclarea sau recondiționarea. Potrivit estimărilor Parlamentului European, trecerea către o economie mai circulară ar putea contribui la crearea a până la 700.000 de noi locuri de muncă în Uniunea Europeană până în 2030.
Și pentru consumatori avantajele sunt ușor de observat. Un produs de calitate, care poate fi reparat și folosit mulți ani, ne poate ajuta să cheltuim mai puțini bani pe termen lung, pentru că nu trebuie să îl înlocuim atât de des. În același timp, companiile pot economisi bani folosind mai eficient materiile prime, energia și apa și reducând cantitatea de deșeuri.
Economia circulară poate ajuta și comunitățile să fie mai puțin dependente de resurse aduse din alte țări. Dacă reparăm, refolosim și reciclăm mai mult din ceea ce avem deja, avem nevoie de mai puține materii prime noi, iar acest lucru poate fi important atunci când apar probleme de aprovizionare sau creșteri mari de prețuri.
Activități și educație: economie circulară pentru copii
Cea mai bună investiție pe termen lung pentru economia circulară nu este neapărat tehnologia, ci educația. Copiii care înțeleg de mici de ce merită să repari, nu să arunci, vor lua decizii mai conștiente și ca adulți.
Cum explici economia circulară pe înțelesul copiilor
Pentru a explica conceptul de economie circulară copiilor, le vorbim simplu despre importanța reparării lucrurilor care s-au stricat, donarea hainelor dacă ne-au rămas mici sau nu le mai folosim, folosirea de materiale reciclabile la fabricarea unui alt obiect.
De exemplu, o sticlă de plastic nu trebuie privită doar ca un obiect care ajunge la gunoi după ce bem apa din ea. Poate fi refolosită, iar atunci când nu mai poate fi utilizată, poate fi colectată și reciclată pentru ca materialul să fie folosit la fabricarea unui alt produs. Copiii înțeleg astfel că un lucru nu devine automat „gunoi” doar pentru că nu mai este util în forma în care îl avem acum.
Idei de activități practice și experimente
Programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel” din școlile românești sunt momente potrivite pentru a aduce economia circulară din teorie în practică, prin experimente și ateliere adaptate vârstei elevilor. Câteva idei testate deja în școli din România:
- Atelier despre producerea energiei verzi. Copiii învață, prin experimente practice, cum se obține energia din surse regenerabile – vânt, soare, apă sau biomasă – și descoperă tehnologii simple, precum o baterie construită dintr-un cartof sau din combinația aluminiu-carbon. Este o oportunitate pentru a vorbi copiilor despre faptul că resursele regenerabile, spre deosebire de cele fosile, nu se epuizează.
- Atelier de reciclare, cu accent pe plastic. Elevii învață ce sunt polimerii, cum se colectează și se reciclează plasticul și de ce nu toate tipurile de plastic se reciclează la fel. Este o ocazie bună pentru a explica, foarte concret, ce se întâmplă cu un ambalaj după ce ajunge la un punct de colectare.
- Atelier despre calitatea aerului și poluare. Prin experimente despre formarea curcubeului și despre modul în care lumina se descompune, copiii ajung să înțeleagă și cum afectează poluarea calitatea aerului pe care îl respirăm.
- Atelier despre circuitul apei și ploile acide. Copiii explorează tipurile de nori, circuitul apei în natură și filtrarea apei, apoi ajung la un subiect mai avansat, și anume la procesul de acidifiere a mărilor și oceanelor și metodele prin care poate fi combătut.
- Audit de deșeuri la nivel de clasă sau de școală. O activitate simplă, dar cu impact vizibil: elevii cântăresc sau numără deșeurile produse într-o zi de școală și discută împreună ce ar putea fi redus, reutilizat sau reciclat.
- Proiecte de upcycling. Materiale care ar fi ajuns la gunoi – cutii de carton, capace de plastic, resturi de material textil – devin obiecte noi, utile: ghivece, suporturi de creioane, jocuri educative. Copiii văd, practic, cum arată „a doua viață” a unui material.
- Grădina școlii. Chiar și un colț mic de grădină îi ajută pe copii să înțeleagă de unde vine mâncarea și cât de multă hrană se irosește inutil – un pas simplu spre ideea de consum responsabil.
Toate aceste activități au un lucru în comun: nu cer copiilor să memoreze o definiție, ci le arată, prin experiență directă, cum arată economia circulară atunci când o vezi cu ochii tăi.
Alte surse articol: Ellenmacarthurfoundation.org/, retail-fmcg.ro
Sursa foto: Vecteezy.com
